luni, 31 decembrie 2007

MAGIC POEM

ANUL NOU
de Vasile Militaru

Din cireşul veşniciei
S-a mai scuturat o floare
După ce-a visat sub lună
După ce-a surâs sub soare.
Şi-n clipita-n care floarea
A căzut pierind în vânt,
Câte visuri neîmplinite,
Câte doruri nu s-au frânt!
Dar in locul celei duse,
Altă floare vine acum,
Sufletul să ni-l îmbete
Cu nemaigustat parfum.
Şi cum primăvara codrul
Muguri mii desface-n rouă,
Floarea nouă ne aduce
Muguri de nădejde nouă.
Îmbrăcaţi al vostru suflet
În veşmânt de sărbătoare
Şi primiţi cu imn de slavă
Noua veşniciei floare.
Iar dacă-ntre voi iubirea
Va cânta fără să plângă,
Nici un vis n-o fi himeră,
Nici un dor n-o să se frângă.

Sfaturi pentru Anul Nou

SFATURI PENTRU ANUL NOU

În acest an :
Pune capăt certurilor.
Caută un prieten uitat.
Înlătură suspiciunea,
Şi înlocuieşte-o cu încrederea.
Scrie o scrisoare de dragoste.
Împarte ceva din comorile tale.
Dă un răspuns blând
Încurajează-i pe cei tineri.
Dovedeşte loialitate în cuvânt şi fapte.
Ţine-ţi promisiunile.
Descoperă timpul, lasă răutatea.
Iartă un duşman, ascultă.
Încearcă să înţelegi.
Dezaprobă invidia.
Gândeşte-te întâi la alţii.
Apreciază, fii blând, fii amabil,
Râzi puţin, plânge mai mult.
Merită încrederea
Exprimă-ţi mulţumirea.
Urează bun venit unui străin.
Bucură inima unui copil.
Găseşte plăcerea în frumuseţea
Şi miracolul lumii.
Mărturiseşte-ţi dragostea.
Mărturiseşte-o din nou.
Mai mărturiseşte-o o dată …

MAGIC POEM

PLUGUŞORUL

Aho, aho!
Bună seara, buni gospodari,
Seara lui Sfântu' Vasile
Să vă fie la toţi de bine.
Şi nouă de folos
C-am ajuns sănătoşi!
Staţi băieţi şi nu uraţi
Sama bine să luaţi!
Şi de acu', flăcăi, uraţi,
Zurgălăi şi clopoţei
Ceala roată, măi flăcăi!
Mâine anul se-noieşte
Pluguşorul se porneşte,
Pluguşorul făr' de boi,
Pluguşorul tras de noi.
înc-o roată, măi flăcăi!
Hăi, hăi!
S-a sculat mai an
Bădica Traian
Ş-a-ncălecat
Pe-un cal învăţat
Cu nume de Graur,
Cu şaua de aur,
Cu frâu de mătase
Cât viţa de groasă.
El în scări s-a ridicat,
Peste câmpuri s-a uitat
Ca s-aleagă un loc curat
De arat, de semănat.
S-a apucat într-o joi
Cu plug cu doisprezece boi.
Boi boureni
În frunte ţintăţei,
Mânaţi flăcăi!
Hăi, hăi!
Şi ara joi văile,
Vineri coastele,
Sâmbătă apele.
Şi s-o oprit plugul
Într-un os de râmă
S-a făcut fărâmă.
Şi nu s-a găsit nimeni
Să-l dreagă
Decât feciorul Căldărarului
Din fundul iadului.
Bune pluguri mai făcea!
Zurgălăi şi clopoţei,
Strigaţi ceala măi flăcăi!
Până la săptămâna
Şi-a umplut cu aur mâna
Şi se duse ca să vadă
De i-a dat pământul roadă
Şi de-i grâul răsărit.
Jupânul gazdă s-a-plecat,
Două spice a apucat,
În năframă le-a legat,
La jupâneasa gazdă le-a aruncat.
Casa de s-a luminat
Şi gloata s-a bucurat.
Dar jupânul gazdă tare s-a întristat.
- Măi femeie, măi femeie,
Grâul nostru o să pieie!
- Taci, bărbate, blestemate,
Sui pe vatră şi-ţi dau lapte,
Şi-o vărguţă
Ca să te aperi de mâţă!
Zurgălăi şi clopoţei,
Ceala roata, măi flăcăi!
Şi ne-om duce la târg
La Bârlădel.
Şi-om lua nouă oca de fier
Şi vom face seceri mari
Pentru secerători tari.
Şi seceri mititele pentru fete tinerele,
Să-ţi fie drag de ele.
Iar una cârnă, bocârnă
Ca o babă bătrână
Tare cu dreapta trăgea
Cu stânga polog făcea
Din polog snop,
Din snop claie,
Până la cea faţă de arie.
Douăsprezece iepe sirepe,
Care cu picioarele treiera,
Cu nările vântura,
Cu urechea în sac turna
Şi la flăcăi căuş nu le mai trebuia.
Staţi băieţi şi nu uraţi,
Sama bine să luaţi,
Şi de-acu, flăcăi, uraţi!
Zurgălăi şi clopoţei,
Ceala roată, măi flăcăi.
Şi-a încărcat douăsprezece cară mocăneşti
Şi s-a dus la moară la Ibăneşti.
Ş-am zis: Măi frate,
Nu te duce la moară la Ibăneşti,
Du-te la moară la Hârlău,
Unde am măcinat şi eu.
Şi mai bine şi mai rău.
Zurgălăi şi clopoţei,
Ceala roată, măi flăcăi!
Da' şi hoaţa cea de moară
Când văzu atâtea cară
Încărcate cu povară,
Puse coada pe spinare
Şi plecă la lunca mare.
Lunca mare frunză n-are,
Lunca mică frunza-i pică,
Săi voinice şi-o ridică!
Dar morarul - meşter bun -
Luă un ciocan,
Dădu deodată cioc,
Dădu o dată boc
Şi-i mai trage una-n şale
Şi-o aşează pe măsele;
Ş-i mai trage una-n splină
Şi-o aşează pe faină!
Clopoţei şi zurgălăi
Strigaţi ceala, măi flăcăi!
Şi-a trimis o găină
Să vadă, curge făină?
Şi-a trimis şi un cucoş
Să vadă mai este în coş?
Nu curgea făină,
Curgea aur şi mărgăritar
În curţile dumneavoastră, boieri mari.
Zurgălăi şi clopoţei
Ceala roată, măi flăcăi!
Un colac mare rotat
Pe roate mari măsurat
De şapte merte şi-un mertic.
Şi dacă l-a scos în tindă,
L-a scos cu tot cu grindă,
Îl întorceau doisprezece cu parii.
Când om mai veni la anul
Să vă găsim îmbobociţi
Ca merii, ca perii,
În mijlocul verii,
Ca toamna cea bogată,
De toate îmbelşugată!
Busuioc verde pe masă
Rămâi, gazdă, sănătoasă!
La anul şi la mulţi ani!

sâmbătă, 29 decembrie 2007

Există zile ....

Există zile în care nu te simţi bine, te simţi morocănos, singur, şi extenuat.
Zile în care te simţi mic şi nesemnificativ, sau frustrat şi îngrijorat, când nimic parcă nu este la îndemână.
Să te apuci de ceva pare imposibil.
Parcă îţi vine să izbucneşti în lacrimi în orice moment.
În cele din urmă, îţi dai seama că treci prin viaţă fără nici un scop.
Nu ştii cât timp mai poţi rezista.
Te vei trezi într-o dimineaţă şi vei observa că ţi-au apărut nişte riduri noi, te-ai îngrăşat puţin, sau ţi-a ieşit un coş mare pe nas.
Poate vei fi concediat, părăsit, sau te vei face de râs în public, sau ţi se va da o poreclă cu subînţeles.
La serviciu, şeful tău se ia de tine şi toată lumea din birou te înnebuneşte.
S-ar putea să te doară capul, sau spatele, sau dinţii, sau să ai buzele uscate.
Oricare ar fi motivul, eşti convins că acolo sus, cineva nu te mai iubeşte…

Te vei întreba: Ce să fac, ce să fac?
Păi, dacă eşti ca majoritatea oamenilor, te vei ascunde în spatele unei speranţe nesigure că totul se va rezolva de la sine.
Apoi îţi vei petrece restul vieţii uitându-te peste umăr şi aşteptându-te ca totul să meargă rău din nou…
Dar aceasta este o nebunie pentru că eşti tânăr doar o singură dată in viata, şi nu eşti niciodată bătrân de 2 ori…
Cine ştie ce lucruri fantastice se ascund chiar după colţ?!
Pentru că, până la urmă, lumea este plină de surprize extraordinare, lucruri pe care nici nu ţi le poţi imagina acum.
Există miresme delicioase, şi gustări straşnice.
Cine ştie? Poate vei deveni foarte bogat, sau poate un superstar.
Sună bine, nu-i aşa?
Există jocuri, sporturi şi karaoke şi dansuri.
Dar cel mai important: există dragoste, şoapte, şi îmbrăţişări.
Deci cum poţi găsi acea stare de mulţumire şi linişte?
În primul rând nu te mai da la o parte din faţa problemelor. Înfruntă-le!
Încearcă să meditezi dacă poţi sau du-te la o plimbare.
Încearcă să vezi lucrurile dintr-o altă perspectivă.
Fii mândru de cine eşti, dar nu-ţi pierde niciodată abilitatea de a râde de tine însuţi.
Trăieşte fiecare zi din viaţă ca şi când ar fi ultima.
Nu-ţi fie frică să muşti mai mult decât poţi să mesteci.
Asumă-ţi riscuri.
Nu te da înapoi de la nimic!
Pentru că, până la urmă, nu aceasta înseamnă să trăieşti?

Îţi doresc să fii ambiţios şi disciplinat în tot ceea ce faci!!!

joi, 27 decembrie 2007

MAGIC POEM

ORICUM


Oamenii sunt adesea neînţelegători,
iraţionali şi egoişti...
Iartă-i, oricum.

Dacă eşti bun, oamenii te pot acuza de egoism
şi intenţii ascunse...
Fii bun, oricum.

Dacă ai succes, poţi câştiga prieteni falşi
şi duşmani adevăraţi...
Caută succesul, oricum.

Dacă eşti cinstit şi sincer,
oamenii te pot înşela...
Fii cinstit şi sincer, oricum.

Dacă găseşti liniştea şi fericirea,
oamenii pot fi geloşi...
Fii fericit, oricum.

Binele pe care îl faci azi,
oamenii îl vor uita mâine...
Fă bine, oricum.

Dă-i lumii tot ce ai mai bun
şi poate nu va fi niciodată de ajuns...
Dă-i lumii tot ce ai mai bun, oricum.

La urma urmei este între tine şi Dumnezeu...
N-a fost niciodată între tine şi ei, oricum..

miercuri, 26 decembrie 2007

MAGIC POEM

Când iubirea copleşitoare vă face semn …
de Kahlil Gibran – fragment din „Profetul”


„Când iubirea copleşitoare vă face
semn, urmaţi-i îndemnul,
Chiar dacă drumurile ei sunt aparent
grele şi prăpăstioase,
Şi când vraja ei paradisiacă vă
Cuprinde cu aripile ei angelice,
Supuneţi-vă misterului ei,
Chiar dacă sabia ascunsă-n penaju-i
v-ar putea răni.

Iar când iubirea transfiguratoare
vă vorbeşte
Şi o simţiţi profundă şi divină,
daţi-i crezare,
Chiar dacă vocea ei ar putea
să vă sfarme visurile himerice,
Asemenea vântului de miazănoapte
care vă pustieşte grădinile.

Fiindcă precum iubirea vă încunună,
adeseori tot ea trebuie să vă şi crucifice,
Precum vă face să creşteţi mai repede
Şi îmbătaţi de fericire,
Tot ea trebuie să vă reteze uscăciunile
Şi să vă distrugă cât mai repede
Răutăţile şi egoismul.

Precum ea vă ridică, îmbătaţi de
Bucurie, până la înălţimea voastră ideală,
Alintându-vă cu o dumnezeiască
Gingăşie ramurile cele mai fragile
Care freamătă în lumina soarelui
Infinit al iubirii,
tot la fel ea va răzbate
ca o miraculoasă forţă purificatoare
până în adâncul rădăcinilor voastre,
zdruncinând încleştarea lor cu pământul.
Asemeni snopilor de grâu,
Ea vă seceră, niciodată întâmplător,
Vă treieră pentru a vă descoji,
Vă vântură pentru a vă curăţa de pleavă,
Vă macină până la înălbirea făinii voastre
Vă frământă până ajungeţi supuşi,
divini şi puri
Ca apoi să vă hărăzească focului său
şi să puteţi deveni pâinea cea sfântă
a nemuririi la ospăţul divin.

Toate acestea şi multe altele
vi le va da cu prisosinţă iubirea,
pentru ca astfel să vă puteţi cunoaşte
pe deplin tainele inimii şi să deveniţi
o parte din inima Vieţii Eterne
din care izvorăşte Iubirea.

Dar dacă, stăpâniţi de îndoială, egoism
şi meschinărie, suspiciune sau teamă,
veţi căuta doar tihna şi plăcerea
dragostei care permanent vi se dăruie
fără ca voi să iubiţi,
Atunci e mai bine să vă acoperiţi,
fiind înfrânţi, goliciunea
şi să ieşiţi din treierişul iubirii,
Spre a vă întoarce, rămânând închistaţi
şi singuri în lumea fără anotimpuri,
unde veţi râde,
dar nu cu întreaga voastră bucurie,
unde veţi plânge,
dar nu cu toate lacrimile voastre
pe care vi le-ar fi putut smulge extazul
iubirii.

Iubirea nu se dăruie decât pe sine şi nu
ia energia sa atotputernică, divină şi
misterioasă decât de la sine.

Iubirea nu stăpâneşte şi nu vrea
niciodată să fie stăpânită
de cel sau cea căruia i se dăruie.
Fiindcă iubirii adevărate îi este de ajuns
iubirea infinită, sublimă şi transfiguratoare
Când iubiţi nu trebuie să spuneţi
„Creatorul este în inima mea”,
ci mai degrabă ”Eu sunt acum topit
de iubire în inima Creatorului”,
Şi să nu credeţi că puteţi croi singuri
drumul iubirii, fiindcă iubirea,
dacă o meritaţi cu adevărat,
vă va arăta drumul ea însăşi.

Iubirea nu are nici o altă dorinţă decât
aceea de a se împlini prin totală iubire.

Dar dacă iubeşti şi trebuie să ai dorinţe,
fie ca acestea să fie:

Să te topeşti de iubire în tot şi să devii
izvor de iubire divină ce susurul în
noapte-şi cântă;

Să cunoşti adeseori durerea prea marii
duioşii;

Să fii rănit şi îmbătat de înţelegerea
iubirii;

Să te trezeşti în zori, cu inima mereu
înaripată şi să înalţi plin de recunoştinţă
mulţumire pentru încă o zi de iubire;

Să te odihneşti, copleşit de beatitudine,
la ceasul amiezii şi să cugeţi la extazul iubirii;

Să te întorci împăcat şi debordând de
fericire acasă la ora amurgului;

Şi apoi să adormi înălţând din inimă o
rugă pentru fiinţa iubită, iar pe buze să
ai un cântec de laudă.”

MAGIC WORDS 21.1

FETIŢA CU CHIBRITURILE
de Hans Christian Andersen


Era un ger grozav; ningea si începuse a înnopta: era ajunul Anului Nou. Pe frigul acela şi pe întunericul acela, mergea pe stradă o biată fetiţă cu capul gol şi cu picioarele goale. Avusese ea doar nişte papuci când plecase de-acasă, dar nu-i folosiseră mult: erau nişte papuci mari, pe care mama ei îi rupsese aproape şi erau aşa de largi pentru ea, încât mititica-i pierdu grăbindu-se să treacă o stradă, unde cât p-aci era să fie strivită între două trăsuri. Unul din papuci nici nu-l mai găsise, iar celălalt îl luase un băiat care zicea că vrea să facă din el leagăn pentru copilul lui când o avea şi el unul.
Fetiţa mergea cu picioarele ei goale, roşii-vinete de frig; şi-n şorţul ei vechi ţinea strâns un vraf de cutii cu chibrituri şi mai avea şi-n mână o cutie.
Fusese o zi rea pentru dânsa şi nimeni nu-i cumpărase în ziua aceea nimic şi n-avea prin urmare nici un ban; şi-i era foame şi frig tare. Biata fetiţă!
Fulgii de zăpadă cădeau pe părul ei lung şi bălai, care se încreţea frumos pe lângă ceafă, dar nu se gândea ea acum la părul ei creţ.
Luminile străluceau pe la ferestre, miros de fripturi se răspândea în stradă; era ajunul Anului Nou. Iată la ce se gândea ea.
Se opri şi se ghemui într-un colţ dintre două case, din care una ieşea în stradă mai mult ca cealaltă. Îşi strânse picioruşele sub dânsa. Frigul o pătrundea din ce în ce mai mult, şi totuşi nu-i venea să se ducă acasă; aducea înapoi toate chibriturile, şi nici un bănuţ măcar.
Tatăl său are s-o bată; şi afară de asta, şi acasă nu era tot aşa de frig?
Ei locuiau tocmai sub acoperiş şi vântul sufla în voie, cu toate că fuseseră astupate crăpăturile cele mari cu paie şi cu zdrenţe vechi.
Mânuţele ei erau aproape îngheţate de frig. A! Un chibrit aprins le-ar putea face bine. Dac-ar îndrăzni să scoată unul, numai unul din cutie, să-l zgârie de zid şi să-şi încălzească degetele!
Scoase unul: hârşti! Cum mai trosni, şi cum se aprinse! Chibritul ardea ca o lumânărică, ţinu mânuţa deasupra flăcării. Ce lumină ciudată. I se păru fetiţei că stă lângă o sobă mare de fier, care avea deasupra un capac lucios de aramă. Înăuntru ardea focul şi era aşa de cald; dar ce-i oare asta? Fetita îşi întindea acum picioruşele ca să şi le încălzească şi pe ele; flacăra se stinse şi soba pieri; fetiţa rămase stând cu rămăşiţa de chibrit în mână.
Hârşcâi un altul, care se aprinse, străluci, şi zidul în care bătea lumina se făcu străveziu ca o pânză subţire. Fetiţa putu vedea până-ntr-o odaie unde era o masă acoperită c-o faţă albă, pe care sclipeau porţelanuri subţiri; în mijloc era o gâscă friptă umplută cu prune şi cu mere ce răspândeau un miros plăcut; şi, lucru de necrezut, deodată gâsca sări de pe masă, şi veni cu furculiţa şi cuţitul în spinare până la biata fetiţă. Chibritul se stinse: şi nu mai avu în faţa ei decât zidul rece şi gros.
Mai aprinse încă unul. Deodată se văzu şezând sub un pom frumos de Crăciun; e mult mai mare şi mai împodobit decât a văzut prin geamuri la negustorul cel bogat. Mii de lumânărele ardeau pe crengile verzi, şi poze de tot felul, ca cele ce împodobesc ferestrele prăvăliilor, păreau că-i zâmbesc.
Fetiţa ridică amândouă mâinile: chibritul se stinse: toate lumânărelele din pom se înălţau tot mai sus, tot mai sus, şi ea văzu deodată că luminiţele acelea erau stele.
Una din ele căzu şi trase o dungă mare de foc pe cer. "A murit cineva", îşi zise micuţa; căci bunica ei, care fusese foarte bună pentru dânsa şi care acum nu mai trăia, îi spusese adesea: "Când cade o stea, un suflet se înalţă la Dumnezeu".
Mai trase încă un chibrit pe zid: şi se făcu o lumină mare, în mijlocul căreia era bunica ei în picioare, şi era aşa de strălucitoare, o privea blând şi duios!
- Bunica, strigă fetiţa, ia-mă cu tine. Când s-o stinge chibritul, ştiu că n-o să te mai văd. Ai să pieri şi tu din faţa ochilor mei, ca şi soba de fier, ca şi gâsca friptă, ca şi frumosul pom de Crăciun.
Şi aprinse repede toate chibriturile ce-i mai rămăsese în cutie, căci voia să vadă mereu pe bunicuţa ei.
Se făcu o lumină ca ziua. Niciodată bunica nu fusese aşa de frumoasă, aşa de mare. Ea luă pe fetiţă în braţele ei, şi amândouă zburară vesele în strălucirea aceea, aşa sus, aşa sus, şi nu mai era acolo nici frig, nici foame, nici griji; erau la Dumnezeu.
Dar în colţul dintre cele doua case, când se lumină de ziuă, zăcea jos fetiţa, cu obrajii roşii, cu zâmbetul pe buze... moartă, moartă de frig, în cea din urmă noapte a anului.
Ziua Anului Nou o găsi acolo zgribulită cu grămăjoara ei de cutii cu chibrituri, din care o cutie fusese arsă.
- A vrut să se încălzească! zise cineva.
Nimeni nu ştiu ce frumuseţi văzuse fata, şi-n ce strălucire intrase împreună cu bunica, în ziua Anului nou.

marți, 25 decembrie 2007

SMILE WITH ME 20

Un tip făcea autostopul pe o stradă pustie, într-o noapte neagră şi în mijlocul unei furtuni puternice.
Timpul trecea ... nici o maşină pe drum şi furtuna făcea să nu vadă nici la doi paşi în faţa lui.
La un moment dat apare o maşină şi se opreşte în dreptul lui.
Fără să analizeze mult situaţia, tipul se urcă în maşină.
După ce închide uşa, se uită spre cel de la volan... Nimeni!
Maşina porneşte uşor, iar tipul, deja îngrozit, stătea lipit de scaun, fără să poată scoate vreo vorbă.
Apare o curbă... tipul începe să se roage în gând să scape cu viaţă şi exact când intră maşina în curbă, apare o mână prin geam şi roteşte volanul.
Tipul deja paralizat de groază, vede cum de fiecare dată când ajunge la o curbă, mâna apare prin geam şi roteşte volanul.
La un moment dat, văzând că se apropie de oraş, îşi face curaj şi sare din maşină.
Intră în primul bar care îi iese în cale şi, ud şi înspăimântat, cere două pahare de votcă şi începe să le povestească celor din jur experienţa groaznică prin care a trecut.
Toţi rămân pe gânduri când îşi dau seama că tipul plânge, cu toate că nu era beat.
După o jumătate de oră, alţi doi tipi intră în bar şi unul dintre ei îi zice celuilalt:
- Auzi, uite-l şi pe tâmpitul care s-a urcat la noi în maşină în timp ce o împingeam!




Un grup de cercetători americani a făcut un experiment ştiinţific :
Patru limbrici au fost puşi în patru borcane separate.
Primul limbric într-un borcan cu alcool.
Al doilea limbric într-un borcan cu fum de ţigară.
Al treilea limbric într-un borcan cu spermă.
Al patrulea limbric într-un borcan cu pământ
După ce limbricii au petrecut o zi în borcane, s-au deschis borcanele şi s-a constatat că :
Primul limbric, cel aflat în alcool, era MORT...
Al doilea limbric, cel din fumul de ţigară era MORT...
Al treilea limbric, aflat în borcanul cu spermă era şi el MORT...
În schimb, al patrulea limbric, care stătuse în pământ, era VIU...

Lecţia învăţată din acest experiment:
Atâta timp cât bei, fumezi şi faci sex.......
Nu ai limbrici !!!!

MAGIC NUMBERS 20

O turmă formată din 10 oi albe şi 7 oi negre se amestecă cu o altă turmă formată din 20 oi albe şi negre.
Care este cel mai mare număr posibil de oi albe din turma formată ?

SOLUŢIA PROBLEMEI

Numărul maxim de oi albe = 29

MAGIC POEM

MEDITAŢIE
de Sfântul Thomas Morus (Londra 1478 – id. 1535)

Preabunule Doamne, Dumnezeul meu, dă-mi harul tău
Să-mi iau cu totul gândul de la lumea aceasta,
Să pun statornic toate năzuinţele cugetului meu în Tine.
Gura lumii să nu mă sperie,
Să mă mulţumesc cu singurătatea,
Să nu duc dorul oamenilor şi al lumii împrejurul meu.
Încetul cu încetul să mă lepăd cu totul de lume,
Să-mi limpezesc cu desăvârşire cugetul de treburile acestui pământ,
Să nu-mi doresc nici chiar să mai aud ce-i nou în lume.

Nălucirile şi plăsmuirile lumii, nici o plăcere să nu-mi mai facă.
Cu bucurie să-mi adâncesc cugetul în Domnul Dumnezeul meu,
Ca un păcătos să-i cer ajutorul,
Să-mi aflu tot reazemul în mângâierile lui,
Să nu ostenesc străduindu-mă a-l iubi tot mai mult,
Să-mi recunosc nevolnicia şi sărăcia.
Cu blândeţe să mă umilesc sub mâna lui atotputernică,
Să mă căiesc pentru păcatele vieţii mele trecute,
Cu răbdare să îndur jugul amărăciunii de faţă, ca să mă curăţ de ele.

Să-mi îndur bucuros Purgatoriul pe acest pământ,
Să fiu voios înaintea durerilor,
Să păşesc bărbăteşte pe cărarea îngustă ce duce la viaţă,
Să-mi duc, cu Cristos împreună, crucea,
Să port mereu în gând lucrurile de pe urmă,
Necontenit să am în faţa ochilor propria-mi moarte, oricând aproape să vină,
Moartea mea să nu-mi fie străină.
Să chibzuiesc fără amăgiri la focul veşnic al iadului,
Să cer darul iertării mai înainte de venirea Judecătorului,
Să am în minte pururi patimile îndurate de Cristos pentru mine,
Pentru binefacerile lui să-i aduc în tot ceasul mulţumire,
Să caut acum să răscumpăr din timpul pe care, mai înainte, l-am irosit
Să nu dau frâu vorbirii fără rost,
Să mă feresc de voia bună şi de veselia neroadă,
Destinderi, mai mult decât trebuie, să nu-mi îngădui,
Pe avuţie, prieteni, libertate, pe propria mea viaţă şi pe toate celelalte, să nu pun nici un preţ.
Să nu preget să jertfesc acestea toate ca, pe drept, să-l pot câştiga pe Cristos.
În duşmanii cei mai înverşunaţi să-mi văd prietenii cei mai buni:
Căci fraţii lui Iosif n-ar fi putut în veci să-i facă – din iubirea şi bunăvoinţa lor, de-ar fi avut-o - , bine mai mare decât s-au nimerit să-i facă prin vrăjmăşia şi neîndurarea lor.
Nimeni într-adevăr nu şi-ar putea dori pe acest pământ binefacere mai mare – mai de preţ decât bogăţiile tuturor Domnilor şi Regilor, creştini sau păgâni -, dacă ar sta cineva să le adune laolaltă, într-o singură şi uriaşă comoară.

Turnul Londrei, 1534
Suplimentul nutritiv biologic activ
ICAN

Producător: Laboratoarele biofarmaceutice din TIANJING China
tianshi@tiens.ro, tianshiROM@yahoo.com
tel 0741340740 / 0722588084



In cartea chinezeasca “Planta salvatoare de vieti in caz de seceta” se scria ca planta Ginostema se folosea pentru inlaturarea proceselor inflamatorii, scaderea temperaturii inalte, in cazul otravirilor, la fel si pentru tratarea hepatitei infectioase; in anii secetosi, fara recolta, Ginostema se folosea ca hrana.

Planta Ginostema cu cinci frunze (Gynostema pentafilium) este o liana care creste in padurile muntilor Chinei. Studierea Ginostemei a inceput in anii 70 de catre savantii japonezi, care au constatat ca substantele extrase din aceasta planta - saponine, sunt la fel de active ca cele ale Ginsengului, numai ca continutul de saponine in Ginostema este de 4 ori mai mare decat in Ginseng. Daca in Ginseng sunt aproape 20 de saponine, in Ginostema sunt 84. Se stie ca saponinele sunt compusi organici naturali (glicozide), care participa in parte la sinteza hormonilor. Ca rezultat al multiplelor cercetari, in acelasi timp in China s-a dovedit ca Ginostema poate avea un efect pronuntat de insanatosire in cazul imbolnavirilor sistemului cardiovascular, bolilor oncologice, SIDA, la fel si in situatiile de stress. Cu sustinerea Comitetului de Stiinta al Statului Chinezesc, Ginostema a primit o pretuire inalta din punct de vedere al calitatii, o inalta apreciere a primit si din partea Organizatiei Mondiale de Mentinere a Sanatatii.

Suplimentul bioactiv ICAN este preparat de catre Corporatia TIANSHI pe baza celor mai noi tehnologii. Planta aceasta contine saponine, beta-caroten, acid ascorbic, vegetale biologic active cu calitati de adaptare si antioxidare. Saponina este extrasa din frunzele Ginostemei care creste in padurile din zonele muntoase in care tot timpul sunt in ceata. Saponina are capacitate de adaptare la fel ca si Ginsengul.

Saponina Ginostemei in secolul XXI poate sa devina principala substanta activa prin folosirea careia se vor putea vindeca boli ca: boala vaselor sanguine, diabet, bolile de stress, bolile canceroase, SIDA .

COMPONENTE DE BAZA:
• Caroten ( provitamina A) – 88 %
• Saponine din Ginostema cu cinci frunze – 7,5 %
• Vitamina C 2%
• Pentafilin - 2,5 %

CALITATILE DE BAZA :

• Activeaza procesele de schimb din organism, coboara nivelul de lipide (grasimi) si al zaharului din sange, preintampina acumularea grasimilor, dezvoltarea ateroscelozei, mareste activitatea si viteza sintezei proteinelor, accelereaza regenerarea celulelor ficatului, impiedica dezvoltarea ulcerului

• Fiind un puternic antioxidant, preintampina dezvoltarea procesului cancerigen, ajuta la restabilirea celulelor deja acaparate de cancer. Este prescris pentru stoparea si inhibarea bolilor cancerigene.

• Ficatului, plamanilor, colului uterin, la fel si melanomei (procesul de inhibitie merge de la 20% si ajunge pana la 80%)

• Saponinele Icanului detin calitatea de a se alipi de radicalii liberi si de a-i scoate din organism, asigurand activitatea normala a celulelor, prelungirea vietii celulelor.

• Mareste nivelul imunitar, ajutand la marirea numarului de limfocite din sange.

• Luand parte la schimbul de substante si la formarea reactiilor, reflexelor de acomodare a organismului, asigura homeostaza - stabilitatea mediului interior al organismului.

• La fel ca Ginsengul, dar mult mai eficient, mareste functia organelor genitale, inclusiv potenta la barbati, tonifica rinichii

• Marind elasticitatea capilarelor, imbunatateste microcirculatia tesuturilor miocardului si creierului , la fel, micsorand trombocitogeneza, preintampina trombogeneza.

• Mareste imunitatea organismului contra imbolnavirii si oboselii. Saponina poate sa regleze automat starea de insomnie si starea de oboseala, deoarece contine o mare cantitate si doua tipuri de componenti activi: Rb si Rg. Ca rezultat, normalizeaza somnul, indeparteaza durerile, armonizeaza starea psihica. Ajuta la marirea celulelor limfatice. Prelungeste cosiderabil viata celulelor si mareste cantitatea celulelor genetice, normalizeaza activitatea celulelor tuturor organelor si tesuturilor, preintampina aparitia parului sur.

• Tonifica organismul, mareste rezistenta, stabilitatea fata de stresuri de orice fel si fata de schimbarea conditiilor meteorologice.

• Ajuta la eliminarea substantelor nocive din organism, a produsului intoxicatiei cancerigene, toxinele microbiene si virotice, preparatelor medicamentoase, la fel si alte toxine, inclusiv radionucleizii.

• Are calitate de actiune bactericida , inclusiv in cavitatea bucala, inlaturand mirosul neplacut din gura, protejeaza si intareste dintii.

• Imbunatateste ventilatia plamanilor, afluxul de oxigen in plamani, mareste rezistenta in conditiile de insuficienta de oxigen.

• Protejeaza de iradierea radioactiva, este un filtru natural al razelor ultraviolete.

• Imbunatateste microcirculatia celulelor cortexului cerebral.

UTILIZARE:
1. Ca mijloc de tonifiere generala.
2. Ca mijloc de distrugerea si stoparea bolilor canceroase.
3. Inlaturarea durerii si al stresului.
4. Efect calmant.
5. Micsorarea, scaderea nivelului de grasimi in sange.
6. Saturarea puternica a tesuturilor organismului cu oxigen.
7. Marirea functiilor organelor sexuale.
8. Incetinirea procesului de imbatranire.
9. Scaderea nivelului de zahar in sange.
10. Regenerarea celulelor ficatului.
11. Marirea elasticitatii vaselor capilare.
12. Ca antioxidant foarte puternic (tiopolifenolul).

CONTRAINDICATII:
Contraindicatii absolute nu are.
Se va folosi cu atentie de catre oamenii cu tensiune arteriala inalta.
Nu se recomanda a se folosi dupa ora 16 00 , in special in cazul dereglarii somnului.

MOD DE UTILIZARE:
• Inainte de a folosi Icanul, se recomanda ca timp de 10-14 zile sa se foloseasca Biocalciu, Cordiceps si Chitosan simultan pentru eliminarea rezidurilor si substantelor toxice din organism, in special pentru persoanele care depasesc varsta de 60 de ani.
• De inceput ingerarea de la o capsula o data/zi timp de 5 zile, pe urma cate 2 capsule /zi timp de 5 zile, pe urma cate 3 capsule/zi
• Tratamentul dureaza o luna

FORMA DE PREZENTARE: 150 capsule, a 400 mg/ cutie

luni, 24 decembrie 2007

SMILE WITH ME 19

Într-o bună zi, unui tăietor de lemne îi căzu securea în apă. Omul se puse
pe jelit pentru că-şi pierduse singurul lucru cu care putea să-şi câştige
existenţa.
Văzând acestea, zâna cea bună apare lângă apă şi-l întreabă care este cauza
disperării sale. Omul îi explică situaţia şi zâna plonjează în râu şi revine cu o secure din aur masiv.
- Aceasta e securea ta, omule? îl întreabă ea.
- Nu, răspunse tăietorul de lemne.
Zâna intră din nou în apă şi se întoarce cu o secure numai din argint.
- Aceasta e securea ta? întreabă ea din nou.
- Nu, răspunde din nou tăietorul de lemne.
A treia oara zâna revine cu o secure de fier.
- Asta e securea ta?
- Da, asta e, îi răspunse de data aceasta tăietorul de lemne.
Zâna, mişcată de onestitatea omului, îi face cadou toate trei securile şi
tăietorul de lemne se întoarce fericit acasă.
Câteva zile mai târziu acelaşi tăietor de lemne se plimba pe malul râului cu nevasta sa.
Dintr-odată aceasta cade în apă. Cum omul se puse iarăşi pe plâns, zâna apăru din nou întrebându-l care-i este necazul.
- Nevasta mea a căzut în apă, îi răspunse tăietorul de lemne printre suspine.
Atunci zâna sare în apă şi apare cu Penelope Cruz în braţe.
- Asta este nevasta ta? întreabă ea.
- DA! urla omul.
Atunci zâna, furioasă, îl luă la bani mărunţi:
- Îndrăzneşti să mă minţi?!! Ar trebui să te blestem pentru vecie!!
Atunci tăietorul de lemne începe s-o implore:
- Te rog, iartă-mă! Dar cum altfel puteam să răspund?! Dacă spuneam "nu" la
Penelope Cruz, data viitoare mi-o aduceai pe Catherine Zeta Jones. Şi dacă
şi atunci aş fi spus "nu", a treia oara mi-o aduceai pe nevastă-mea. Şi dacă de data aceea aş fi spus "da", mi le făceai cadou pe toate trei, dar eu sunt un om nevoiaş şi n-am de unde să hrănesc trei femei. Acesta este motivul pentru care am răspuns cu "da" de prima dată.

Morala: Bărbaţii mint numai din motive perfect oneste şi logice ÎNTOTDEAUNA!





Un bărbat zbura cu un balon cu aer cald şi, la un moment dat, şi-a dat seama că s-a rătăcit.
A coborât până aproape de pământ şi a zărit o femeie pe o pajişte.
Apropiindu-se de ea, el i-a strigat:
- Fii amabilă, poţi să mă ajuţi? Am promis unui prieten că mă întâlnesc cu el, dar nu mai ştiu unde mă aflu.
Femeia i-a răspuns:
- Te afli într-un balon cu aer cald, la vreo 10 metri înălţime. Te găseşti între 40 şi 41 grade latitudine nord, şi între 59 şi 60 de grade longitudine vest.
- Ei, probabil eşti ingineră de profesie! spuse omul din balon.
- Aşa este, răspunse femeia, dar de unde ştii?
- Păi, tot ce mi-ai spus este corect din punct de vedere tehnic, dar tot n-am idee ce-aş putea face cu informaţiile de la tine şi sunt tot în ceaţă. Să fiu sincer, nu m-ai ajutat deloc. Ba chiar pot spune că m-ai ţinut pe loc degeaba.
Atunci femeia i-a răspuns:
- Dar tu trebuie să fii şef sau chiar director!
- Aşa este, răspunse bărbatul, dar de unde ştii?
- Păi nu ştii unde te afli şi nici încotro te îndrepţi. Te-ai ridicat la înălţime profitând de o flamă care a încins situaţia. Ai făcut o promisiune pe care nu ştii cum ai să ţi-o ţii şi te aştepţi ca oamenii de sub tine să-ţi rezolve problema. Adevărul este că te afli exact în locul unde te aflai când am început discuţia, acum 1 minut, dar brusc constaţi acum că asta este din vina mea!!!


Un puşti vine revoltat de la şcoală şi îi spune tatălui său că acolo îl pun să înveţe numai inutilităţi.
Tatăl îl întreabă uimit:
- Cum adică?
- Păi la istorie ne pune să memorăm nişte ani: 1848/1877-1878/1907/1944/1989. Cică sunt importanţi!
- Altceva...
- Păi la geografie, tot aşa, trebuie să reţinem tot felul de denumiri, ca de exemplu: Carpaţii "Scurburii", Strâmtoarea "Fosfor" şi Dardanele, de parcă mi-ar folosi la ceva chestiile astea! Dacă mă întreabă careva merg repede la un Internet Cafe, dau search pe Google şi aflu... simplu, nu?
- Da, fiule, dar să zicem că ieşi şi tu cu o fată. Şi cum vă ţineţi voi aşa, de mână, ea te întreabă ce înălţime are vârful Chomolugma?
- Nu-i problemă! Merg repede la un Internet Cafe, că-i deschis non-stop, dau search pe Google, aflu şi mă întorc să-i spun...
- Da, dar până te întorci tu să-i spui că are 8848 m. s-ar putea să o găseşti ocupată!
- Cu cine?
- Păi, tot cu un prost aşa ca tine, dar care are laptop!







Medicul desenează o linie şi apoi îl întreabă pe nebun:
- Ce vă sugerează aceasta?
- Femei goale...
Mai desenează un cerc şi iar:
- Dar aceasta ce vă sugerează?
- Femei goale...
Mai desenează un pătrat:
- Ce vă sugerează aceasta?
- Femei goale...
Psihiatrul lasă jos creionul din mână şi zice:
- Văd că aveţi o idee fixă cu femei goale:
- Eu am o idee fixă? Dar cine a desenat aici toate obscenităţile acestea?




La spitalul de nebuni, un glumeţ pescuia de zor cu un băţ şi o sfoară într-un lighean cu apă.
La un moment dat, văzându-l, un doctor îl întreabă:
- Merge pescuitul? Ai prins ceva?
- Da, tu eşti primul, doctore.



Doi sultani stau de vorbă:
- Auzi, dar tu cum alegi seara dintre cele treizeci de concubine ale tale, cu care să te culci?
- Eh, simplu, arunc peste ele o găleată cu apă rece şi o aleg pe cea din care iese cel mai mult abur!

MAGIC NUMBERS 19

Prietenul meu, Baltazar este din Bucureşti. El şi-a sărbătorit mereu ziua de naştere în capitală, mai puţin când a împlinit:
17 ani era la Timişoara => (17, Timiş)
18 ani era la Arad => (18, Arad)
35 ani era la Constanţa => (35, Constanţa)
...............................................................
Nu mă credeţi? Întrebaţi-l pe el!

Sau răspundeţi la întrebarea:

Ce proprietate au toate numerele naturale, mai puţin:

17, 18, 35, 47, 55, 69, 81 ?


SOLUŢIA PROBLEMEI
Soluţia se obţine, matematic vorbind, prin compunerea a două funcţii.

Notez mulţimile:
A={17, 18, 35, 47, 55, 69, 81}
B={Clor, Argon, Brom, Argint, Cesiu, Tuliu, Taliu}
C={Călăraşi, Arad, Brăila, Argeş, Caraş Severin, Timiş, Tulcea}

Definesc funcţiile:
f : A→B, care asociază fiecărui nr. din A un element chimic din B; exemplu f(17)=Clor.
g : B→C, care asociază fiecărui element chimic din B un judeţ din C; exemplu g(Clor)=Călăraşi
Compun cele două funcţii şi obţin h : A→C, h=gof, adică h(x)=(gof)(x)=g(f(x));
exemplu g(f(17))=g(Clor)=Călăraşi => (17, Călăraşi).
Ideea constă în stabilirea unei corespondenţe între simboluri ale judeţelor (notaţie folosită pentru maşini, de exemplu) şi simboluri ale elementelor din tabelul chimic al lui Mendeleev. Aici există 7 elemente ale căror notaţii coincid cu simboluri de judeţe din România.
Numerele lor în tabel coincid cu cele date în enunţul problemei. Astfel:
17 Clor Cl Călăraşi
18 Argon Ar Arad
35 Brom Br Brăila
47 Argint Ag Argeş;
55 Cesiu Cs Caraş-Severin
69 Tuliu Tm Timişoara
81 Taliu Tl Tulcea

MAGIC WORDS 19.3

POVESTE DE CRĂCIUN




A fost odată un îngeraş, un mami şi un tati de îngeraş. Toţi trei locuiau într-o casă simplă şi mult prea plină, o casă ce nu-i puteau spune ”acasă”, o casă unde doar sunt uniţi şi sunt o familie.
E seara şi e frig afară.. se aude cum bate vântul şi fulgi de nea rătăcitori încearcă să-şi găsească fiecare locul pe pământul umed.
Înăuntru e aşa de cald… e cald şi bine, încât îţi păstrezi cu greu ochii deschişi, iar zecile de luminiţe sunt prea greu de urmărit…
Se aleargă la nesfârşit prin pomul ce miroase a verde crud şi îţi vine să adormi… Îngeraşul e aşa de încântat de aceste lumini încât încearcă să le prindă cu mânuţele lui mici … nu reuşeşte…
Tati încearcă să-i explice cum se face că totul e aşa de luminos, însă nu-i chip să se înţeleagă cei doi.
Mami şopteşte uşor:
- Cine-i mic şi bea lăptic??? Hai în pătuţ şi să îl lăsăm pe Moş Crăciun să aducă daruri la îngeraş.
Pleoapele au devenit aşa de grele după un timp încât îngeraşul nici nu a apucat să îşi privească mămica cum plângea încetişor de bucurie.
Tati din uşă o aştepta să meargă împreună s scrie Moşului.
Fiecare şi-a aşternut dorinţele şi visele în acele bucăţi mici de hârtie… pe care mai apoi le-au lăsat să le ia vântul.
Ce puteau mai mult să-şi dorească decât o casă a lor .. şi în acea casă o cameră unde scumpul lor îngeraş să îşi construiască universul copilăriei… o cameră numai a lui. O dorinţă mult prea greu de pus sub pomul cel împodobit… o dorinţă mult prea mare de înghesuit sub crengile verzi. Dar Moş Crăciun face minuni în seara de Ajun…
O lumină străbate fereastra şi intră direct sub pleoapele îngeraşului. Mami îl încurajează, îl sărută şi îl însoţeşte în camera cea mare unde şade pomul împodobit.
O mulţime de jucării colorate şi atrăgătoare se aflau în locul “camerei”, sub pom, şi chipul îngeraşului prevestea o bucurie fără margini, când cadourile se vor desface.
Mami şi tati aşezaţi pe canapeaua moale priveau imensitatea de brad care trona în living-ul spaţios. Copilul era în genunchi lângă cadouri şi desfăcea uşor şi puţin obosit fiecare cutie. După priviri era deja obişnuit cu ceea ce urma să deschidă… sigur era un avion cu telecomandă… deja avea camera plină cu jucării complicate şi prea neinteresante… Cu cine să se joace…? Cu cine să vorbească…? Mama şi tatăl erau prea obosiţi de fiecare dată… O să-şi pună câteva filmuleţe şi aşa o să treacă şi ziua aceasta… Oricum făcea ce dorea el… şi asta până se va lăsa întunericul. Iar când va veni mama lui să-l vadă dacă e gata de culcare o să plece repede pentru că lumina e stinsă…
“Dormi, îngeraş?“ spuse mami. Avea lacrimi în ochi când îl privea cum dormea.
Zâmbi uşor de fericire şi îşi întoarse capul către tati: “Ai văzut că iar a adormit înainte să…” dar se opri imediat cum zări şi pe tati cum doarme în linişte.
Privi ceasul din perete. Mai era un sfert de oră până la miezul nopţii…
“Ar trebui să scriu scrisoarea către Moş Crăciun”, îşi spuse mami…Dădu să se ridice din pat… ”Dar mai bine nu…nu-i aşa, Doamne ?“ şi întoarse privirea către fereastră. Privi cerul plin cu stele… “Ce pot să-mi doresc mai mult pe lume decât sănătate pentru familia mea? Oare nu este acesta darul cel mai preţios din viaţă?”
Se aşeză la loc în pat şi înainte să adoarmă îşi privi uşor şi pe rând băieţii… Închise ochii … “Sănătate, Doamne…Amin”.

MAGIC POEM

COLINDE, COLINDE
de Mihai Eminescu


Colinde, colinde!
E vremea colindelor,
Căci gheaţa se-ntinde
Asemeni oglinzilor
Şi tremură brazii
Mişcând rămurelele,
Căci noaptea de azi-i
Când scânteie stelele.
Se bucur' copiii,
Copiii şi fetele,
De dragul Mariei
îşi piaptănă pletele,
De dragul Mariei
Şi-a Mântuitorului
Luceşte pe ceruri
O stea călătorului.

MAGIC POEM

Scrisoarea unui copil către Moş Crăciun
de G. Pasculescu-Orlea


Moş Crăciune,
În atâţia ani de-a rândul,
Mi-ai citit în taină gândul.
Şi, în noaptea de Crăciun,
Mi-ai trimis un înger bun.
Multe daruri mi-ai adus,
Când dormeam în visuri dus!...
Uite, ce te rog acum:
Să te-abaţi puţin din drum
Şi, din sacul fermecat,
Parte bună să le faci
Şi copiilor săraci.
Şi mai fă-le-o bucurie:
Scapă-i, zău, de sărăcie!
Pâine să le pui pe masă,
Veselie dă-le-n casă...
Apoi, te-aş ruga fierbinte,
Adu-ţi şi de mine aminte:
De mai ai vreo jucărie,
Poţi să mi-o aduci şi mie.

Oameni care au invins boala - Mihaela Udrea

"Nu frica invinge boala, ci curajul si dorinta de a trai"
Articol realizat de Mihaela Udrea pe site-ul www.eva.ro

"Am cunoscut speranta si cred in ea,
Mereu e langa tine, aievea, pretutindeni
Sa o iei cu tine, sa o porti in suflet si gand
Mereu spunand, speranta e implinire, de vise ganduri ce te apasa
E bucurie daca o ai, esti omul implinit de tot de ce-i bun
Cand tu nu stii de rau sau bine, atunci ea vine
Speranta de vrei sa o ai
Ea e cu tine."


Am avut prilejul sa o cunosc telefonic pe Dumitra Vechiu din Focşani, cea care a avut rabdarea si curajul sa isi aduca aminte de momenele tragice prin care a trecut in lupta sa cu cancerul la san. Are 42 de ani ai in urma cu trei ani a fost diagnosticata cu cancer mamar. Tot ea este si autoarea versurilor "traite" de la inceputul articolului.


"Totul a inceput in ianuarie 2004 cand mi-am palpat sanii pur si simplu, si cu stupoare am constat o schimbare in structura sanului stang. Era vorba de un nodul mic, inofensiv aparent, nu ma durea, doar atunci cand ridicam o gretuate", asa incepe povestea Dumitrei.

"Mi se transmiteau mici intepaturi. Mi-am dat seama ca ceva nu este in regula cu mine, dar m-am gandit ca daca ignor senzatia imi trece. Am incercat singura sa ma ingrijesc. Mi-am pus comprese cu apa rece, ma masam, exact ceea ce nu trebuia facut de fapt. In timp, din zi in zi, intepaturile erau din ce in ce mai profunde."

"Din pacate pentru ca nu stiam nimic despre oncologie, despre cancer, am incercat sa ignor. Am trecut 5 luni de la primele semne, in care am evitat sa stiu ce se intampla cu corpul meu. Am decis sa ma programez la un medic ginecolog pentru ca indoiala si nici intepaturile nu imi dadeau pace."

"Am mers la un ginecolog in Focsani, care din prima clipa mi-a spus despre ce este vorba si mi-a sugerat sa merg de urgenta la Institutul Oncologic din Bucuresti. Expresia de pe fata lui nu arata tocmai a buna. L-am intrebat de ce tocmai in Bucuresti si nu aici in Focsani? Atunci mi-a explicat ca pentru siguranta mea este bine sa merg sa ma vada un medic oncolog specialist. M-a sfatuit sa nu mai trag de timp. Eram bulversata, pur si simplu nu intelegeam ce se intampla cu mine."

"M-am hotarat si am plecat la Bucuresti, dar nu direct la Institut. Aflasem intre timp de fundatia Renasterea. Ma gandeam in sinea mea ca mai bine sa merg intai aici si dupa la Institut, poate nu e ceva grav. Nu stiam insa ca medicii de la institut consultau si acolo. Ulterior am aflat asta."

"Am facut o mamografie, dupa care am mers cu filmul la medicul care era de serviciu, care ulterior a devenit chirurgul meu. M-a consultat dupa care mi-a spus sa vin neaparat la Institutul Fundeni. L-am intrebat daca este ceva grav, cu toate ca expresia care o avea pe fata spunea totul."

"Mi-a raspuns sincer. Mi-a spus ca ma asteapta a doua zi la Institut la etajul 5. M-am conformat. Parca venisem de pe alta planeta, eram complet aeriana, nu mai avusesem niciodata contact cu spitalul de aceea mi se parea totul straniu. A doua dimineata la ora 7 eram deja in fata cabinetului. Aveam emotii. Doctorul mi-a zis ca sa confirmam diagnosticul si sa eliminam toate dubiile, ca ar fi bine sa fac o punctie. Am intrat in cabinet si eram curioasa de ceea ce mi se intampla. Am intrebat daca doare ce urmeaza sa imi faca pentru ca nu stiam ce inseamna punctie. Mi s-a spus ca nu, ca urmeaza sa foloseasca un ac foarte subtire."

"Am suportat usor intepatura, in schimb cand am iesit din cabinet, mi s-au inmuiat picioarele. Nu mai simteam bratul stang, partea unde aveam nodulul. Nu mai puteam sa articulez niciun sunet. Mi se parea ca respir si ca vorbesc prin locul minuscul pe unde intrase acul. Eram foarte speriata pentru faptul ca imi era foarte rau. Am reusit sa imi revin abia dupa o jumatate de ora."

"Din acel moment am simtit ca viata mea s-a schimbat. Oricat m-as fi straduit sa gandesc ca va fi bine, ceva imi spunea ca numai sunt eu. Am primit rezultatul in aceeasi zi si am aflat ca tumoarea pe care o aveam era maligna."

"Eram total cuprinsa se teama, dar nu aveam nicio scapare asa ca a trebuit sa lupt cu toata fiinta mea. Cu acel intrus, pentru ca eu asa am numit tumoarea. Asa am considerat-o pana la extirpare. La aflarea rezultatului medicul mi-a spus ca nu ma poate opera si m-a trimis la chimiotearapeut. A fost ingrozitor. Imi este greu sa exprim in cuvinte starea pe care am avut-o atunci. Am fost prevenita ca imi va cadea parul insa nu mi-am imaginat insa cat de grele sunt celelate efecte. Daca cu caderea parului m-am impacat, cu greata continua, starile de tremur alternate cu febra, durerile de cap, a fost groaznic. Acum as vrea sa cred ca a fost un vis urat care nu imi apartine."

"Ajunsesem la 46 de kilograme din 52. Parca faceam parte dintr-un film SF. Spun asta pentru ca asta gandeam, din exterior iti este greu sa intelegi. Daca nu as fi trait acesta experienta pe viu nu as fi inteles ce inseamna sa fii diagnosticata cu cancer."

"Dupa 4 luni de chimioterapie, nu se intamplase nimic, boala avansa in loc sa dea inapoi. Ganglionul ajunsese la 5,5 cm. Mi s-a recomandat sa fac in continuare 25 de sedinte de radioterapie ca sa se poate interveni chirurgical. Am stat internata in spital, in jur de o luna si jumatate. Timpul a trecut cu repeziciune … abia acum imi dau seama ca este vorba despre mine."

Pentru ca stiu ca in astfel de situatii numai familia iti este aproape, am intrebat- o pe Dumitra cine i-a fost alaturi in toata aceasta perioada. Imi povesteste despre sot, zambind. Imi spune ca in momentele acelea era mai speriat decat ea. Nu uita sa ii mentioneze de la medicul ginecolog, medicul chirurg, mediul terapeut, chimioterapeut, radioterapeut la psiholog.

"M-au ajutat foarte mult intalnirile cu psihologul. Mi-a dat curaj, putere sa merg mai departe, m-a invatat sa gandesc ca totul este trecator, dar numai sa am o gandire pozitiva despre mine. In ceea ce ma priveste pe mine chiar a functionat. Boala poate fi invinsa cu ajutorul mintii. Acest indemn l-am primit de la medicul psiholog. La cateva sedinte m-a intrebat daca finalul ar fi cel nedorit, daca nu as avea nicio scapare? La care eu i-am raspuns: eu cred ca ceea ce te ajuta sa traiesti este gandul ca ai putea sa mori."

"Din iunie 2004 pana 24 ianuarie 2005 am trecut prin chimioterapie si radioterapie. Pe 24 ianuarie 2005, m-am internat pentru operatie iar in urmatoarea zi m-a si operat. Totul a trecut foarte repede, nici nu mi-am dat seama ca trebuie sa merg la operatie, ca m-am operat deja. Dupa anestezie primul lucru pe care l-am intrebat a fost daca operatia a fost o reusita. Medicul mi-a spus ca da, dar din nefericire a fost nevoit sa imi extirpe sanul cu tumoarea, pentru siguranta mea. Am zis ca nu conteaza, nu vreau decat sa ma fac bine."

O ascultam si imi dadeam seama ca vorbesc cu una dintre cele mai curajoase femei de pe fata pamantului. Cate dintre femei ar supora gandul ca i-ar putea fi extirpat un san? Multe il vad ca pe un handicap. Pentru Dumitra in momentul acela acest lucru conta cel mai putin. "Mi-am dat seama ca nu frica invinge boala, ci curajul si dorinta de a trai. Dupa operatie am mai facut alte sedinte de chimioterapie deoarece din zece ganglioni care mi-au fost scosi de sub axila, dupa examinare mi-au fost gasiti alti 4. Au mai urma ale 4 sedinte de chimioterapie".

In 2006, pe 8 august chiar de ziua ei, Dumitra a mai trecut printr-o operatie. Stie ca a fost una preventiva si mai stie ca acum este bine. Dupa operatie a urmat o perioada grea pentru Dumitra. A fost obligata sa se pensioneze pe caz de boala. Imi povesteste ca de multe ori a trait sentimental ca a fost data la o parte. Oamenii se purtau altfel fata de ea. Imi povesteste cum mama nepotilor de care acum are grjia, a desenat-o impreuna cu sora ei, fara un san. S-a oprit din povestit pentru ca inevitabil lacrimile si-au facut loc. Incerc sa o incurajez, desi simt ca vorbele mele nu prea isi au rostul.

Ce a facut-o sa mearga mai departe a fost fiul ei, Adrian. Si pentru ca nu era de ajuns mai are grija si de doi nepoti pe care mama lor i-a parasit. Are grija in acelasi timp si de parinti care sunt in varsta si bolnavi. "Un an si jumatate am stat in concediu medical. Nu suportam ideea sa stau acasa. Am gasit un anunt in care se cautau Reprezentanti pentru produse Avon. Fiind Reprezentant pot sa particip si sa ajut la strangerea de fonduri pentru campania Avon impotriva cancerului la san, "1 din 8 femei". Tot profitul strans din vanzarea "produselor roz" este donat integral si exclusiv pentru lupta impotriva cancerului la san din Romania. De fapt, anul acesta am reprezentat campania la evenimentele organizate in Romania, Cehia si SUA pentru a reaminti in permanenta ca, dincolo de cifre si statistici, vorbim despre oameni, destine.”

"Am avut ocazia sa merg la New York in cadrul unui training despre cum pot ajuta si alte femei sa invete din experienta mea. Aici am participat alaturi de 4000 de persoane la un mars de doua zile impotriva cancerului la san. Am avut ocazia sa intalnesc femei din mai mult de 50 de tari. Toate eram supravietuitoare, toate invinsesem cancerul la san. Cred ca este foarte important sa participam de cate ori avem ocazia mai ales la evenimentele organizate in Romania in sprijinul acestei campanii, fiindca numai prin prezenta si solidaritate noastra, alaturi de alte mii de de femei, putem spune societatii civile si autoritatilor ca nu pot ignora aceasta problema care afecteaza femeile de pretutindeni."

Nu are niciun interes in a-si face publica suferinta. Vrea doar sa traga un semnal de alarma asupra incidentei pe care o are acesta teribila boala. "Este foarte greu sa iti faci publica suferinta. Eu am sa o fac pentru toate femeile. Ar fi nedrept. Asta pentru ca as fi vrut sa am mult mai multa grija de mine si sa pun santatea mea inaintea grijilor de zi cu zi. Sa fii mers la medic, daca nu din prima zi, din prima saptamana."

"Vreau ca povestea mea sa fie un semnal de alarma pentru toate femeile. Traind pe viu acesta experienta neplacuta am invatat mult mai bine ce insemana realitatea. Am aflat ca daca este diagnosticat la timp, cancerul la san poate fi tratat, iar sansele de supravietuire sunt maxime. Eu nu stiam aceste lucuri, pentru ca daca le stiam probabil ca as fi mers mai devreme la medic."

"Le recomand tuturor femeilor sa merga periodic la control. Nu trebuie sa le fie frica. Numai asa pot afla cu siguranta ca esti bine. Mi-as fi dorit ca in momentul in care am descoperit acel nodul inofensiv sa fii stiut ce am de facut. Eu nu am avut ocazia sa invat raul din experienta altei femei."

"Tot ce trebuie sa faci este sa ai incredere in tine. Trebuie sa incerci sa lasi la o parte tot ceea ce te framanta, sa nu lasi grijile si problemele sa te domine. Eu am reusit sa depasasesc de cele mai multe ori aceste momente, retragandu-ma in lumea mea. Spun asta pentru ca am o lume numai a mea, lumea poeziei, unde m-am retras de fiecare data cand am simtit greu."

Spera doar ca de fiecare daca cand merge la control sa auda un singur lucru: Ca este bine, de fiecare data. Vrea ca din experienta ei sa invete si alte cateva mii de femei care sa constientizeze ca lupta impotriva cancerului la san poate avea si un final nefericit. Una din 8 femei risca sa fie diagnosticata cu cancer. In Romania, mai mult de 6500 de femei afla in fiecare an ca sunt bolnave de cancer la san. Insa, descoperit la timp, cancerul la san poate fi tratat. Asa s-a incheiat discutia mea cu o supravietuitoare, careia i-am promis in gand ca am sa merg si eu la medic.

"Nu stiu ce simti privind pe cerul in suferinta
De ai putinta, o vorba buna de ii spui
E alinare
Inlaturi umbra de care e cuprins
Ii dai sperante sa nu fie invins".

LECŢIA DOCTORULUI YOLLOK

LECŢIA DOCTORULUI YOLLOK

Dr. Yollok este vestit la ora actuală in America. In anul 1991 a fost
promovat pentru acordarea premiului Nobel.

Ceea ce o să aflaţi din aceasta broşura vă poate schimba total părerile despre
medicina actuală si astfel va poate schimba radical soarta, la fel si celor apropiaţi.

Textul e tradus in limba romana si tipărit de pe fonograma.

Sunt foarte bucuros ca ne-am întâlnit astăzi.
Eu am crescut la o ferma, la sud de Saint–Louis. In anii 50 am inceput cu creşterea vitelor pentru carne. Daca sunteţi in domeniu in ceea ce priveşte creşterea si inmultirea bovinelor, atunci, probabil stiti ca singura cale de a castiga bani la tara este de a cultiva singuri hrana. Noi tocam porumbul, boabele si faina la moara si adăugam in acest conţinut vitamine si minerale. Aşa preparam noi hrana bovinelor. Deja după 6 luni aceste vite puteau fi expuse la piaţa si vândute. Noi efectuam o selecţie păstrând cele mai mari cornute. Si ce-i interesant, făcând acest lucru pentru vite, noi insine, va imaginaţi, nu foloseam nici un fel de minerale si vitamine, insa eram tineri si doream sa trăim pana la vârsta de 100 de ani fara nici un fel de boli si neajunsuri. Acest lucru m-a frământat foarte mult si l-am întrebat pe taica-meu :”Tata, spune-mi de ce nu faci si pentru noi acelaşi lucru pe care-l faci pentru vite ?”. Atunci tata m-a făcut sa gândesc corect, spunându-mi:”Mai bine taci; tu trebuie sa pretuiesti faptul ca zilnic mănânci produse proaspete de la ferma, sper ca intelegi acest lucru? „ Eu desigur n-am mai întrebat nimic pentru ca nu voiam sa mă lipsesc de prânz sau de masa de seara. Mai târziu am intrat la Şcoala Agricola si primind un nivel stiintific, o diploma, m-am specializat in domeniul zootehniei, culturilor de câmp si a solului. Ulterior am plecat pentru 2 ani in Africa. Acolo mi-am realizat visul din copilărie de a lucra cu Maur Parkins. Mulţi dintre voi il tineti minte după cartea sa. Este un om extraordinar. După 2 ani am primit o telegrama si o invitaţie de a lucra la Gradina Zoologica din Saint–Louis. Institutul Naţional al Sanatatii a oferit Grădinii Zoologice o suma in valoare de 78000 $ si ei aveau nevoie de un veterinar care sa facă autopsii animalelor ce mureau de moarte naturala. Eu am fost de acord, dar desigur eram nevoit sa fac autopsii la animalele care mureau nu numai in aceasta gradina zoologica ci si in grădinile zoologice din Brukuds, Chicago, New-York etc. Sub răspunderea mea era nu numai autopsia animalelor decedate pe cale naturala, ci si sa găsesc si sa urmăresc speciile (exemplarele) suprasensibile la poluarea mediului înconjurător, deoarece la începutul anilor 60 nimeni nu ştia nimic sigur despre problemele ecologice si despre catastrofe.
Urmărind cauzele deceselor oamenilor si ale animalelor eu am efectuat 17.500 autopsii si am ajuns la următoarea concluzie :”Fiecare om sau animal decedat pe cale naturala a murit din cauza hranei sărace, adică din cauza deficientei substanţelor nutritive”.
Rezultatele analizelor chimice si biochimice cu exactitate documentara (informativa) arătau ca moartea pe cale naturala este cauzata de alimentaţia incorecta, si acest lucru ne-a uimit atât de mult incat m-am întors la istorioara cu vitele.
Am scris 75 de articole si teze, 8 manuale in colaborare cu mai mulţi autori si o carte singur. Cartea a fost vânduta cu 140 $ studenţilor de la medicina. Mi-am tipărit tezele in 1700 de ziare si reviste, am participat la câteva emisiuni TV, etc. Dar in aceasta perioada lucrările mele referitoare la nutriţie ii interesa pe foarte putini. Ce-mi rămânea de făcut?
Am fost nevoit sa mă întorc la invatatura si sa devin medic, iar acest lucru mi-a permis sa folosesc toate cunostintele despre nutriţie acumulate si din sfera veterinara. Si acum, nu-i de mirare, totul a început sa funcţioneze. Am petrecut 15 ani la Torekmint, Statul Oregon si mă ocupam cu practica medicala clasica.
Astăzi vreau sa va împartasesc si dvs. cunostintele capatate, deductiile si rezultatele la care am ajuns in aceşti 10-12 ani si, daca luaţi din aceasta lecţie măcar 10% din ceea ce o sa citiţi, o sa va puteţi păzi de multe neplăceri, suferinţe, o sa economisiţi o grămada de bani si o sa va prelungiţi cu mulţi ani viata. Voi n-o sa reusiti acest lucru, adică n-o sa castigati aceşti ani suplimentari, n-o sa atingeţi potenţialul dvs. genetic fara nici o straduinta din partea dvs.
Acum vreau sa va spun ceva foarte important:
POTENTIALUL GENETIC AL LONGEVITATII VIETII ESTE DE 120 -140 DE ANI.
In momentul actual putem enumera doar 5 naţii, reprezentanţii cărora trăiesc pana la vârsta de 120-140 de ani: in Orient, in Tibet si in China de Sud. Aceşti oameni au fost enumeraţi inca in anul 1964 de către Djemson Hilton care a scris cartea „Orizontul pierdut”. Cel mai bătrân om, conform datelor acelei carti (deşi nu neg ideia unei exagerări), era doctorul Li din China, născut in Tibet. La vârsta de 150 de ani a primit de la conducerea Chinei un act care adeverea faptul ca avea acea vârsta si ca s-a născut in anul 1677. Când a împlinit vârsta de 200 de ani el a primit al doilea Certificat. Acest act adevereşte faptul ca el a decedat la vârsta de 256 de ani, in anul 1933, despre acest lucru scriindu-se in „New-York Times” si „London Times” unde totul era foarte bine argumentat si demonstrat prin acte.
In Pakistanul oriental locuia un grup de oameni care erau numiţi Bogazi. Aceşti oameni erau vestiţi prin longevitatea vieţii lor. Ei trăiau 120-140 ani.
In anul 1973, in numărul din ianuarie al revistei „National Geographic” s-a tipărit un articol aparte despre oamenii care au trăit peste 100 de ani. Aceste materiale erau insotite de fotografii extraordinare prin calitatea cărora era vestita acea vârsta. Din acea multitudine de fotografii am memorat 3 din ele. Pe una din ele era ilustrata o femeie de 136 de ani. Ea şedea in fotoliu si fuma o ţigara cubaneza, bea vodca si lua parte la o petrecere. Se distra de minune fara a fi legata la pat intr-unul din acele aziluri pentru bătrâni unde trebuia sa platesti 2000$ din contul tău bancar. Ea se bucura de viata la cei 136 de ani. In alta fotografie erau ilustrate doua cupluri sărbătorind 100 si respectiv 115 ani de la casatorie. Pe a treia fotografie era arătat un bărbat care culegea ceai in munţii Armeniei ascultând un mic aparat de radio. Conform mărturiei lui si ale inscrisurilor datelor de naştere ale copiilor lui, el avea vârsta de 167 de ani – fiind cel mai bătrân om de pe planeta in acea perioada.
In emisfera de sud indienii sunt recunoscuţi prin longevitatea oamenilor săi fiind vestiţi printre oamenii Ecuatorului care au locuit in Anzi, la sud-est de Peru, la fel sunt vestite si teritoriile Titi-Kaka si Maciu-Piciu. Reprezentanţii celui mai vechi trib Titi-Kaka trăiesc 120 de ani.
Margaret Pich, de origine americana din statul Virginia, este înscrisa in cartea recordurilor „GUINESS BOOK” ca fiind cea mai bătrâna americanca. Ea a decedat la vârsta de 115 ani din cauza alimentaţiei insuficiente. Mai exact ea a murit in urma unei căderi. Care din voi îmi va spune din ce cauza putea ea sa moara? Corect, din cauza osteoporozei. Femeia a murit din cauza deficientei de calciu in organism. Ea nu era bolnava de vreo boala cardiovasculara si nici de cancer si nici de diabet. Ea a murit la 3 saptamani după cădere deoarece in organismul ei nu era suficient calciu. Fiica ei ne-a spus un lucru foarte interesant: înainte sa moara M. Pich avea o insistenta atracţie fata de dulciuri. Aceasta boala este cunoscuta sub numele de Panica. Despre acest lucru vom vorbi un pic mai târziu. Dar de obicei daca va rasfatati prea mult cu ciocolata sau dulciuri, aceasta înseamnă ca organismului dvs. nu-i ajunge Cromul si Vanadiul. In una din tarile lumii a treia, in Nigeria, conducătorul tribului Baule a decedat la vârsta de 126 de ani. La înmormântare una din soţiile sale se lauda ca, atunci când i-a murit soţul, el avea toţi dinţii la locul lor si toţi erau dinţii proprii, nici unul nefiind schimbat iar aceasta a fost posibil datorita faptului ca si celelalte organe isi îndeplineau funcţiile in limitele normale.
Un bărbat din Siria a decedat la vârsta de 133 de ani in iulie 1993. El a fost înscris in cartea recordurilor „Guiness Book” nu datorita vârstei si nici pentru ca la vârsta de 80 de ani s-a casatorit pentru a patra oara, ci pentru ca incepand cu acea varsta a devenit tata a 9 copii. Daca o sa calculaţi ca pentru fiecare copil e nevoie de 9 luni plus un an pentru alăptare si inca un an pana la urmatoarea sarcina, o sa rezulte ca acest barbat a devenit tata si după vârsta de 100 de ani. Acesta a fost motivul pentru care a fost înscris in cartea recordurilor „Guiness Book”.
Aşa ca sa nu va scadă moralul baieti deoarece mai este o speranţa !

IAR ACUM PUTINA STIINTA !

In noiembrie 1993, in Arizona, s-a efectuat un experiment foarte interesant. Trei cupluri au petrecut 3 ani in izolare unde se hrăneau cu alimente si hrana sănătoasa, inspirau aer curat si beau apa curata fara impuritati. Când s-a încheiat experimentul, au fost examinaţi de medicii gerontologi din Universitatea Californiana din Los Angeles. Toate datele analizelor sângelui si a altor funcţii vitale ale organismului au fost introduse in computerul Universitatii din Los Angeles. Prognoza computerului a fost următoarea: daca aceşti oameni ar continua sa trăiască in acest regim, atunci ei ar putea trai pana la vârsta de 165 de ani. Si toate acestea demonstrează ca sa traiesti 120-140 de ani e posibil. Astăzi longevitatea medie a oamenilor este de 75,5 ani iar longevitatea medie a unui magistru sau medic este de doar 58 de ani. Aşa ca, daca doriţi sa castigati de la viata inca 20 de ani (statistic vorbind), nu intraţi la facultatea de medicina.
Sunt doua lucruri esenţiale care trebuie urmărite pentru a face parte dintre longevivi. Daca intr-adevăr doriţi sa ajungeţi pana la vârsta de 100-140 de ani este foarte important sa:
- In primul rând trebuie sa va feriţi de pericole, sa nu calcati pe „grenade”, adică sa va feriţi de pericolele pentru care nu merita sa riscaţi. Desigur, daca jucaţi ruleta ruseasca, fumaţi, beţi, va avantati spre mijlocul autostrăzii cu mare viteza in timpul orei de vârf, atunci puţine şanse aveţi sa ajungeţi la vârsta de 120 de ani. Toate acestea suna hazliu caci nici nu va imaginaţi ca mii de oameni mor din aceasta cauza anual. Si eu vreau ca voi sa va ganditi asupra acestui lucru. Cu alte cuvinte, daca aveţi ocazia sa preintampinati boala, in special aceea incurabila, trebuie neapărat sa va folosiţi de ea.
- In al doilea rând voi trebuie sa faceţi numai acele lucruri care va fac bine. Organismului dvs. le sunt necesare 90 suplimente nutritive: 60 minerale, 15 vitamine, 12 aminoacizi de baza si proteine si 3 acizi graşi. In total 90 suplimente in dieta zilnica. In caz contrar, in organismul dvs, vor apărea bolile cauzate de insuficienta acestora. Astăzi despre aceste lucruri scrie in ziare, se vorbeşte la TV si la posturile de radio. Medicii discuta permanent cu noi despre aceste lucruri numai ca nu datorita obligaţiei profesionale ca medic. Sa nu credeţi ca medicii sunt aceia care cer revistelor sa publice aceste materiale, nu. Acest lucru se întâmpla deoarece aceasta informaţie contribuie la vânzarea revistelor.
Articolul meu preferat a apărut in revista „Times” in data de 06.04.1992 si daca nu l-aţi citit va recomand insistent sa faceţi rost de acest articol din orice biblioteca, sa faceţi câteva xerox-uri si sa le atarnati pe uşi, pe frigider si la baie. In acest atotcuprinzător reportaj se spune ca vitaminele sunt in stare sa stagneze cancerul, bolile cardiovasculare si acţiunea distrugătoare – imbatranirea. In acest articol de 6 pagini este doar o singura fraza negativa spusa de medicul căruia autorul reportajului i-a adresat următoarea întrebare: ”Ce părere aveţi despre vitamine si minerale, ca suplimente alimentare pentru hrana noastră ?” Si iată ce răspunde acest medic: „Folosirea vitaminelor nu aduce nici un folos”- părerea medicului Victor Huby- profesor al Scoliii de Medicina Manksinai, „...toate vitaminele si mineralele ca suplimente fac doar ca urina noastră sa fie mai scumpa” Daca am traduce aceste cuvinte pe intelesul tuturor atunci rezulta ca noi mergem afara (urinam) dolari, adică cheltuim dolarii fara nici un folos. Si daca aceasta s-a publicat înseamnă ca este ceva. Dar iată ce aş vrea sa spun referitor la acest lucru după ce am efectuat 17.500 de autopsii la 14.500 de diferite animale din toata lumea si la 3000 de oameni care intotdeuna doreau sa fie sanatosi, personal avand copii si nepoţi: „Daca nu investeşti in tine însuti minerale si vitamine atunci vei investi in bunăstarea oamenilor din domeniul medicinei”
Eu sunt ferm convins de faptul ca noi contribuim la imbogatirea medicilor. In perioada dintre anul 1776 si cel de-al doilea război mondial, SUA a cheltuit aproape 8 miliarde $ pentru menţinerea sanatatii, pentru cercetările stiintifice din domeniul sanatatii. Acum insa pentru studiile in domeniul sanatatii se cheltuiesc 1,2 miliarde $ anual si tot nu e suficient. Si fiecare vrea ca asistenta medicala sa fie gratuita.
Eu vreau sa va spun ca daca noi am folosi in gospodăriile agricole, mai concret in fermele pentru creşterea si inmultirea animalelor, sistemul din medicina de tip uman, piftelele dvs. va vor costa 275 $ pentru 0,5 kg de piftele, iar daca dvs. va veţi folosi de sistemul gospodăriilor agricole care la noi foloseşte in zootehnie asigurarea unei familii de 5 persoane ar fi de 10 $ pe luna. Aşadar puteţi sa faceţi alegerea. Eu sunt sigur ca, deoarece noi contribuim la imbogatirea medicilor prin intermediul asigurărilor, taxelor guvernamentale, la fel si ei noua ne datorează cate ceva. Ei ar trebui sa ne trimită măcar scrisori cu caracter informaţional despre rezultatele ultimelor cercetări (descoperiri) medicale. Măcar unul dintre dvs. prezenţi aici in sala a primit vreodată o asemenea informaţie de la medicul sau? Nu. Interesant, nu-i aşa? Insa eu am o cantitate mare de informaţii pe care ati putea s-o primiti. Vreau s-o împart cu dvs.
Prima informaţie: ULCERUL GASTRIC. Unii dintre dvs. au auzit ca ulcerul gastric este cauzat de stress, insa cu 50 de ani in urma noi medicii veterinari ştiam ca ulcerul gastric la porci apare din cauza bacteriilor.
Noi nu ne putem permite o operaţie costisitoare la stomacul porcului si chiar daca ne-am fi permis atunci cotletele dvs. de porc v-ar fi costat 275 $ / 0,5 kg. Cu ajutorul medicamentului bizmar noi am putut preîntâmpina si trata ulcerul gastric la porci fara nici o implicaţie chirurgicala.
Noi aşa am si făcut si tratamentul ne costa aproximativ 5$ pentru un porc. Este o tratare cu ajutorul bizmarului, a altor minerale si tetraciclinei. Instituţiile naţionale au declarat doar din februarie 1994 ca ulcerul gastric este cauzat de bacterii si nu de stresuri si ca poate fi tratat. Insa cercetătorii de medicina de obicei spuneau „ne arata un rezultat promitator care ar putea fi benefic”, iar acum institutele naţionale folosesc anume cuvântul „tratare” fara subantelesuri. Ei spun „tratata” prin metoda combinării mineralului bizmar si tetraciclinei. Celor care nu ştiu ce inseamna bizmar e suficient sa intre in orice magazin alimentar sau farmacie si sa cumpere cu 2 $ o sticluţa cu un conţinut de culoare roz. Acest produs se numeşte Peptobizmar. Aşadar folosind mineralul denumit mai sus puteţi trata ulcerul gastric. Si iarasi aveţi in fata o alegere: sa va trataţi cu 5 $ sau permiteţi sa va taie. Alegerea va aparţine.
In continuare, care-i a doua cauza a mortalitatii la americani? Da, este o boala inspaimantatoare: CANCERUL
In septembrie 1933 la Institutul Naţional Oncologic al Scolii de Medicina din Boston in urma urmăririlor bolnavilor de cancer s-a înaintat o declaraţie despre descoperirea dietei antimicotice. Deducerile au rezultat pe baza cercetarilor care se efectuează in CHINA. Ca regiune de cercetare a fost aleasa provincia chineza Xinai deoarece acolo s-a înregistrat cel mai înalt nivel de îmbolnăviri de cancer. Timp de 5 ani au fost cercetaţi 29.000 de oameni. Li se administrau vitamine si minerale in doze de doua ori mai mari decât normele recomandate la americani, adică, daca doza zilnica recomandata de Vitamina C era de 60 mg, bolnavii primeau 120 mg.
Alan Poll - omul căruia i s-au acordat 2 premii Nobel, spunea ca, daca vreţi sa preintampinati bolile cancerigene cu ajutorul Vitaminei C, atunci trebuie sa folosiţi 100 mg zilnic. Si iată rezultatele: Medicii care se opuneau acestei idei nu erau de acord cu Allan Poll sunt deja pe lumea cealaltă (sa le fie tarana uşoara!), iar Alan Poll traieste si petrece. El are 96 de ani, lucrează cate 14 ore/zi, 7 zile/saptamana, locuieşte la o ferma in California si preda la Universitatea californiana din San Francisco. Dvs. va ramane sa alegeţi: sa ascultaţi de sfatul medicilor decedaţi sau sa tineti cont de părerea dr. Poll. Aşadar e normal sa primeşti Vitamina C in cantitate dubla, Vitamina A in cantitate dubla. Nu se întâmpla nimic rău. La fel de important e sa primeşti si Zinc, Riboflavina, Molibden, Calciu, etc.
Insa o grupa de substanţe este extrem de importanta: Vitamina E, Beta-carotenul si Seleniul. Aceste 3 elemente trebuie primite in doza dubla zilnic. Daca prin aceasta o sa aveţi numai 50 % beneficii, deja e bine. In grupul pacienţilor cărora li se administrau vitamina E, Beta-carotenul si Seleniul timp de 5 ani mortalitatea in toate cazurile a scăzut cu 10%, adică 10 oameni din fiecare 100 de bolnavi care erau condamnaţi la moarte au supravieţuit, iar in situatia bolnavilor de cancer care urmau sa moara si au primit aceste 3 componente, 13 din 100 au supravieţuit.
In provincia Xinai predominau bolile de cancer stomacal si al tractului digestiv. Dintre bolnavii care au luat parte la experiment au supravieţuit 21 de oameni din 100.
Si in acest caz medicul dvs trebuia sa va trimită aceasta informaţie, daca nu dorea sa-si asume răspunderea atunci putea măcar sa va informeze ca sa puteţi alege singuri. Din acest motiv un asemenea comportament fata de pacienţi mi se pare pur si simplu ridicol, iar pe de alta parte este o dovada a indiferentei din partea lor.
In continuare ARTRITA
Din septembrie 1993 in Institutul de medicina Harward si in Spitalul din Boston s-au efectuat tratamente cu proteine de găina asupra bolnavilor cu articulaţiile tumefiate in urma artritei. Erau selectaţi bolnavii cei a caror stare nu se imbunatatea in urma tratamentului medicamentos. Acestor bolnavi li se administrau injecţii de aspirina, mezotrixida, prednisolon, cortizon, diferite metode ale fizioterapiei. Unicul lucru care rămânea de făcut era intervenţia chirurgicala pentru înlocuirea articulaţiei. Atunci eu am spus ”Asculta-mă un pic, aceşti oameni au suportat dureri atât de mult timp si daca ei vor fi de acord sa sufere inca 90 de zile, doar 3 luni, eu voi face un mic experiment care ar putea sa-i ajute” Au fost de acord 29 de oameni. Aceşti 29 de oameni pentru care toate posibilitatile au fost epuizate, au fost supuşi următorului tratament: li se dădea in fiecare dimineaţa cate o linguriţa plina cu cartilaj de găina, maruntit, amestecat cu suc de portocale.
Toţi pacienţii erau sub urmărirea Scolii de medicina Harward. După 10 zile toate durerile si simptomele au dispărut; după 30 de zile ei isi permiteau deja cate ceva, iar după 3 luni funcţiile articulaţiilor s-au restabilit total.
Iar acum o sa radeţi un pic. Partea comica este legata de părerile doctorului care efectua aceste cercetări in şcoala de medicina din Harward. El a numit cartilajul de găina medicament deoarece o anumita premisa ajuta la tratarea bolii si ar trebui sa fie prescris de către medici.
Se putea observa cu ochiul liber ca creierul lui începea sa numere obsedant „….300 $ capsula si doar 25 de pacienţi ….” s.a.m.d.
Dar daca nu aveţi chef sa va complicaţi cu toate astea puteţi merge la farmacie sa cumparati direct produsul pe baza de cartilaj. Femeile cunosc foarte bine acest produs. Este folosit pentru întărirea unghiilor si a parului. Componentul de baza este cartilajul de vita, care la rândul sau este substanţa care imbunatateste si intareste considerabil cartilajul si oasele. Preparatul este compus din cartilajul si ligamentele cornutelor si daca dvs. o sa folosiţi cate o jumătate de linguriţa zilnic cu suc de portocale in corelaţie cu MINERALE COLOIDALE, pai sa stiti ca data viitoare când voi veni aici, veti urca pe scara si veti incepe sa mă pupaţi si sa ma strangeti in braţe, daca cumva va veti mai aminti de artrita.
Cine dintre voi a auzit de boala ALZHEIMER ? (dementa senila – cu pierderea memoriei). Acum toţi ştim de ea dar când eu eram copil aceasta boala pur si simplu nu exista.
Insa acum este una din bolile răspândite care apare la 1 om din 2. Datele sunt suficient de inspaimantatoare. Cum sa depistam si sa tratam boala Alzheimer in stadiu incipient la animale?
Imaginaţi-va ce pierderi ar avea fermierii daca scroafa ar uita de ce s-a apropiat de troaca? Din acest motiv in zootehnie de aceasta problema au început sa se ocupe inca cu 50 de ani in urma. Iar acest lucru il făceau cu ajutorul dozelor mari de vitamina E. Voi trebuia sa primiţi o scrisoare de la medicul dvs. in iulie 1992, deoarece Şcoala Californiana de Cercetare Stiintifica a Universitatii San Diego a inaintat un anunţ in 1992 precum ca vitamina E incetineste pierderea memoriei in cazul bolii Alzheimer. Si in aceasta problema ei au rămas cu 50 de ani in urma fata de medicina veterinara.
Poate de aceea ar fi mai bine sa mergeţi la un veterinar.
Iar acum spuneţi-mi va rog, cine dintre dvs. a avut aşa o problema neplăcuta ca PIETRELE LA RINICHI ? Da, iată ca vad câteva mâini ridicate. Bine. Spuneţi-mi de ce anume v-a spus medicul sa va feriţi in dieta dvs. in primul rând? De calciu si de orice fel de produse lactate ce conţin calciu, pentru ca exista credibilitatea ca anume, calciul depus in rinichi provine din calciul din „produsele care le foloseşti in alimentaţie”. De fapt calciul din rinichi apare din propriile dvs. oase. Când simţiţi deficitul de calciu chiar atunci se formează pietrele la rinichi. Cu 100 de ani in urma noi ştiam deja ca pentru a preîntâmpina apariţia pietrelor la rinichi la animalele domestice era necesar sa le dam cat mai mult calciu, magneziu si bor. Taurii, berbecii, bovinele pentru lapte au o astfel de anatomie ca atunci când se îmbolnăvesc de aceasta boala mor imediat. Insa la noi când apar pietrele la rinichi iţi vine sa mori de durere.
Noi ştim cum sa preîntâmpinam aceasta boala. Voi trebuia sa primiţi de la medicul dvs. o scrisoare inca din anul 1993 si in acea scrisoare trebuie sa se vorbească despre faptul ca, CALCIUL MICSOREAZA RISCUL DE FORMARE A PIETRELOR LA RINICHI.
Au fost studiaţi aproape 4000 de pacienţi, impartiti in 5 categorii. In grupul care primeau cea mai mare cantitate de calciu nu s-a înregistrat nici un caz de pietre la rinichi. Mai tineti minte, eu va spuneam ca medicii trăiesc pana la 58 de ani, iar noi oamenii de rând (pacienţii) pana la 75,5. Deci grupul de oameni profesionisti care va spun cum sa traiti si susţin ca voi nu trebuie sa folosiţi sare, cofeina, sa nu mancati unt, ci margarina, sa nu faceţi diferite prostii, mor la vârsta de 58 de ani, in timp ce oamenii in varsta de 120-140 de ani isi pun in cana de ceai o bucata de piatra de sare si beau cate 4 căni zilnic, adică folosesc cate 4 bucati de sare/zi, prepara mâncarea in unt topit in loc de ulei de măsline si trăiesc pana la 120 de ani. Oare voi o sa-i credeţi pe cei care trăiesc pana la 58 de ani? E alegerea voastră!
Si cu atât mai mult eu ii respect pe unii dintre ei. Intre aceşti oameni e doctorul Stupre Cartred. El are 38 de ani, este medic de familie si se ocupa de problema ANEVRISMULUI. Aceasta e tumefierea arterei slăbite din cauza pierderii elasticitatii ţesutului. In anul 1957 noi am aflat ca motivul aparitiei anevrismului este insuficienta de Cupru in organism. Noi atunci lucram asupra proiectului unde urmăream 200 mii de curci. Acestora li se dădea o raţie speciala in care erau incluse 90 de substanţe nutritive, in primele 13 saptamani murind exact jumătate. Mărind de 2 ori doza de Cupru in raţia alimentara, fermierii au crescut 500 mii de curci si nici una nu a murit din cauza anevrismului. Acest experiment a fost efectuat pe cobai pisici, câini, porci si alte animale. Si noi am ajuns la concluzia ca deficienta de cupru este motivul aparitiei acestei boli.
CHELIA TIMPURIE este primul simptom al faptului ca aveţi INSUFICIENTA DE CUPRU IN ORGANISM. Pielea devine mai ridata deoarece se dereglează elasticitatea ţesuturilor. Apar cearcăne la ochi, linii pe fata si incepeti sa semanati cu o pruna uscata. In afara de aceasta exista inca o problema cum ar fi DILATAREA VARICOASA A VENELOR, acest fapt datorindu-se dereglarii elasticitatii ţesuturilor, tot organismul începand sa atârne pe mâini, piept, burta, obraji. Si voi mergeţi la cosmetician ajungând la operaţie plastica. De fapt mai practic si mai sigur ar fi sa primiţi minerale coloidale.
Iar acum o sa va fac cunostinta cu un alt medic – Martin Carter. El a decedat la varsta de 57 de ani. El a primit titlul de vraci in Şcoala de medicina Harward si titlul de doctor in medicina in Yale. Când i-au făcut autopsia s-a dovedit ca moartea i-a fost cauzata de anevrismul aortei, el murind din cauza unui deficit de cupru. Si acesta avea urina nu prea „scumpa”.
Iată un alt exemplu: Un avocat foarte vestit din Detroit, Elen Djoree a murit la 44 de ani. Ea frecventa unul din cele mai moderne cluburi sportive (stiti acum toate femeile doresc sa aibă oasele cele mai rezistente cu puţine cheltuieli). Cu toate acestea ea tot a decedat din cauza anevrismului. După rezultatul autopsiei, simptomele aduceau aminte de paralizii sau hemoragii. Cauza acesteia este tot deficitul de Cupru. Si ea avea urina „ieftina”.
Sora este una din cele mai vestite personalitati ale medicinei din Boston. Cartile lui conţin diete pentru scăderea in greutate. El a scris aceste carti pentru cei in vârsta de 20 de ani si mai mici, insa el a murit la vârsta de 40 de ani. Aţi dori oare sa urmaţi exemplul si dieta acestui om? El a murit la vârsta de 40 de ani din cauza CARDIOMIOPATIEI, boala aparuta datorita deficitului de Seleniu. Unii fermieri vin pur si simplu la magazinul unde se vinde hrana pentru animale si cumpăra Seleniu injectabil sau pastile pentru animale ca sa preîntâmpine aceasta boala. Doctorul Stuart Burker, omul care a scris 5 carti despre produsele alimentare, a murit la vârsta de 40 de ani din cauza deficitului de Seleniu din hrana sa. Si el avea urina „ieftina”. Credeti-ma, voi puteţi sa preintampinati cardiomiopatia doar cu 10 cenţi/zi si daca nu stiti acest lucru sunteţi pur si simplu nişte prostuţi. Ce fel de oameni sunteţi voi daca nu doriti sa primiţi seleniu de 10 cenţi/zi ca sa va salvaţi propria viata?
Mulţi dintre voi poate o cunosc pe aceasta doamna ce se numeste Iheil Clark, in vârsta de 47 de ani, ea fiind cardiologul general al ţinutului Saint Louise. Ia ghiciţi din ce cauza a murit? A murit de la un atac cardiomiopatic. Si voi, cu siguranţa, aţi văzut nu o data, cum vacile care dau lapte pierd intens o cantitate mare de calciu, ling pietrele, oasele, se străduiesc sa rumege lucrurile străine, acoperişul grajdurilor. Aceasta se numeşte Panica. Unui fermier bun ii e necesar sa asigure raţia animalelor cu minerale, in caz contrar, ele pot sa mănânce întregul grajd. La oameni acest fenomen se intalneste des. Femeile gravide se diferenteaza, cum ştim cu toţii, prin aceea ca ele tot timpul doresc ceva. Inghiontindu-si soţii ele spun: ”Trezeşte-te, vreau inghetata cu castravete murat”. Acest fapt se întâmpla deoarece pruncul ia din organismul mamei mineralele de care el are nevoie.
Un mic sfat: uitaţi-va la mâinile dvs. si daca o sa vedeti pe ele pete de culoare roz aceasta denota deficitul timpuriu de seleniu. In cazul dereglării incepeti sa primiţi seleniu COLOIDAL timp de 6 luni. Totul va disparea. In acest timp de 6 luni o sa scapati definitiv de aceasta afecţiune. Daca petele vor disparea de pe exteriorul pielii înseamnă ca vor disparea si de pe organele interioare, creier, inima, ficat si rinichi.
Dar la care dintre voi este COBORAT NIVELUL DE ZAHAR din sânge cu aproximativ 10%?. Probabil aţi avut ocazia sa vedeţi copii care sunt innebuniti dupa dulciuri. Deficitul de crom si vanadiu duce la conţinutul scăzut de zahar in sânge. Daca nu vom acorda atenţie acestui fapt, atunci vor exista toate premisele pentru a se dezvolta boala cunoscuta de toţi sub numele de DIABET. In ceea ce priveşte deficitul de minerale din organism acesta se manifesta intr-un sir de cazuri (inclusiv de chelie la barbati) chiar la mulţi dintre cei prezenţi datorita deficitului de Plumb. Iar daca nu suplimentaţi acest deficit atunci începe sa cedeze timpanul urechii.
Urmează deficitul de Bor in organism. Femeile trebuie sa respecte si sa cunoască Borul. El ajuta la menţinerea in oase a calciului utilizat, preintimpina OSTEOPOROZA. Borul ajuta la secreţia estrogenului, iar barbatilor la prelucrarea testosteronului. Daca nu utilizaţi o cantitate suficienta de Bor, voi doamnelor veti suferi foarte mult in timpul MENOPAUZEI, suportând toate consecinţele neplăcute ale acestei perioade. Iar barbatii in cazul neajunsului de testosteron, in genere, vor da de dracu’ deoarece ii paste IMPOTENTA TIMPURIE.
Primul simptom al insuficientei de Zinc in organism se manifesta prin PIERDEREA SIMTULUI OLFACTIV si SIMTULUI GUSTATIV, când barbatilor nu le place hrana preparata de soţie si se plang ca nu-i simt gustul: „Cum, eu am petrecut toata ziua la bucătărie ca sa prepar un prânz delicios si nici măcar nu mă saruti pentru asta?”, „Interesant, eu am intrat in bucătărie si nu am simţit nimic”. Aceasta se produce datorita insuficientei de Zinc.
In experimentele de laborator asupra animalelor s-a dovedit ca sunt necesare aproximativ 7 minerale pentru mărirea de 2 ori a longevitatii lor. Mai tineti minte ca eu va spuneam ca noi avem nevoie de 90 de elemente nutritive: 60 minerale, 15 vitamine, 12 aminoacizi si 3 acizi graşi? Noi avem un noroc extraordinar deoarece plantele au capacitatea de a produce aminoacizii, vitaminele si acizii graşi de care avem nevoie. Plantele sunt in stare sa facă acest lucru. Noi trebuie sa folosim in hrana noastră 15-20 de componenţi de provenienţa vegetala zilnic, in proporţii echilibrate, corecte, pentru ca sa primim aceste 90 de elemente. Teoretic e posibil, insa majoritatea americanilor nu fac acest lucru. Americanul mediu socoate ca daca el a mâncat putini cartofi in forma de cips-uri, el a umplut norma leguminoasa zilnica. E necesar sa facem acest lucru corect. Aşadar neluand in seama faptul ca e posibil teoretic, practic, putini dintre noi primesc cantitatea necesara de vitamine, aminoacizi, acizi graşi in corelaţia necesara, in dieta noastră. Si de aceea, daca va e scumpa viata aşa cum e a mea pentru mine, a copiilor, a nepoţilor si voi trebuie, singuri, sa aveţi grija sa primiţi cantitatea necesara de vitamine, aminoacizi, acizi graşi. In caz contrar, daca nu veti face acest lucru, eu nu garantez ca veti trai pana la 120-140 de ani.
O alta istorie o constituie MINERALELE. Cu acestea e o istorie tragica deoarece vegetaţia deja nu mai conţine minerale sub nici o forma. Ele nu mai sunt de găsit in sol si nici in plante. Noi am pregătit pentru dvs. o copie a actului Senatului SUA, actul 264 din cea de-a doua serie al celui de-al 74-lea Congres. In el se spune ca, conţinutul de minerale in solul fermelor noastre este total sărăcit si de aceea roadele strânse de pe câmp, fie ele cereale, legume, fructe, nuci, etc., nu conţin minerale. Oamenii care nu folosesc aceste produse, capata automat bolile legate de insuficienta mineralelor si unica metoda de a preîntâmpina si trata- este aceea de a folosi in hrana suplimentele minerale. Aceasta se spune in actele semnate de Congresul SUA in anul 1936. S-a schimbat oare situaţia de astăzi spre bine? Nu. Nu e mai bine. Din păcate e mai grav. Iar cauza este in aceea ca fermierii imbogatesc solul numai cu natriu, fosfor si calciu. Trei componenţi in diferite corelaţii si echilibre. Si nimeni nu-l va obliga pe fermier sa adauge acolo 60 de minerale deoarece de ele nu depinde cantitatea roadei. De aceea, de fiecare data, când strângem roada, adică plantele care absorb din sol mineralele, din mulţi „founds” la fiecare acru vor lipsi aceste minerale din sol. Si daca voi puneţi înapoi 3 minerale dar luaţi 60 situaţia ne aduce aminte de contul dvs. din banca când puneţi lunar in cont 3 $ si luaţi 60 $. Va puteţi imagina ce se va intampla cu contul dvs.!
Eu va pot spune ca sănătatea voastră si a noastră este pe marginea prăpastiei, catastrofei, deoarece nu mai sunt minerale in solul nostru si de aceea: noi împreuna si fiecare in parte e răspunzător de sănătatea sa si de utilizarea mineralelor.
De multe ori sunt întrebat : „Dar ce făceau oamenii acum 1000 de ani când neavand ingrasaminte cu toate acestea trăiau mai mulţi ani? Si ce părere aveti despre egipteni, chinezi si hinduşi? Ei trăiau in jurul celor mai mari fluvii: Nil, Gange, Fluviul Galben (China) care practic se revărsa anual si inunda totul in jur. Si ghiciţi ce se întâmpla de fiecare data in timpul inundaţiilor? Apa aducea mal si nisip din munţi pe distante de mii de mile iar oamenii se rugau la Dumnezeu mulţumindu-le pentru inundaţii.
Regele Filip, tatăl lui Alexandru cel Mare s-a casatorit cu o fetita de 12 ani, regina Cleopatra. Ea nici pe departe nu era o Elizabeth Taylor folosind cosmetica si ţoale scumpe. Era o creatura cu sanii plaţi, slaba, care nu se evidenţia prin sexualitate, senzualitate. De ce oare regele s-a casatorit cu ea? Deoarece in ţinuturile ei erau cele mai bune pământuri pentru cereale. Toţi ştiau ca soluri mai bune pentru cereale nu se găseau nicăieri in afara de Egipt, iar armata gigantica in frunte cu Alexandru cel Mare aveau de gând sa cucerească lumea. Era nevoie de faina extraordinara calitativ pentru ca soldaţii sa poată parcurge 20 de ore, sa lupte 6 ore si sa castige. Daca ei ar fi folosit cereale din soluri sărace in minerale, ei n-ar fi rezistat nici măcar 20 de minute si ar fi strigat :”Mama, ia-mă acasă!” Ei ştiau ca Egiptul este cel mai bun loc unde se pot găsi culturi de cereale. Inundaţiile asigurau solul cu minerale extraordinare si toate culturile mondiale au dat lumii aceasta arta si tehnologii care provin din aceste locuri. Ei mânuiau cu un mare potenţial mental datorita faptului ca hrana pe care o cultivau era bogata in conţinutul mineralelor .
Acum o sa fac următorul lucru: am sa iau câteva minerale. Doar câteva, ca voi sa aveţi idee despre aceasta, dar ceea ce spun se refera la toate mineralele, fara excepţie. Haide sa luam cel mai răspândit mineral: CALCIUL. Deficitul de calciu este cauza a 147 de boli diferite. Uneori aceste boli sunt denumite după numele oamenilor. Exemplu: Bill Spolzi – se intampla atunci când o parte a fetei dvs. se strâmba. Aceasta nu-i paralizie. Este doar pareza nervului facial. Aceasta stare este cauzata de deficitul Calciului in organism.
OSTEOPOROZA este boala care ocupa locul 10 ca mortalitate la populaţia in vârsta, aceasta boala fiind foarte costisitoare. Operaţia pentru înlocuirea colului femural sau articulaţiei coxo-femurala costa 35.000 $ si daca este nevoie pentru ambele solduri, atunci costul ajunge la 70.000 $. Este bine daca aveţi asigurare si nu va costa nimic.
Margaret Pich din Redford care a decedat la vârsta de 115 ani, daca tineti minte, a murit din cauza complicaţiei care a apărut in urma căderii. Animalele, din cate ştiu eu, nu au osteoporoza. Exemplu: aveţi in cireada 100 de vaci si in acest an nu aveţi nici un vitelus ca sa acoperiţi toate cheltuielile curente. Va deranjează acest lucru deoarece trebuie sa platiti pentru repararea gardului s.a.m.d. Nu aveţi vitelus ca vânzându-l sa primiţi bani gheata pentru a va acoperi cheltuielile. Sunaţi veterinarul si-i spuneţi: ”Ce se întâmpla? N-ar fi cazul sa scap de aceste vaci?”. Vine veterinarul si cercetează vacile si va informează ca vacile nu sunt de vina. Ulterior controlează taurul si trage o concluzie: „Problema e clara, taurul are osteoporoza. Cu aceasta articulaţie coxofemurala ii este complicat sa „discute” cu vacile”. Dar ca sa preîntâmpinam aceasta boala periculoasa trebuie sa-i dam fiecărui vitelus născut calciu de 10 cenţi zilnic si el niciodată n-o sa aibă osteoporoza.
Pentru profilaxia PARADONTOZEI si INFLAMAREA GINGIILOR dentiştii paradontologi va sfătuiesc sa spalati dinţii după fiecare masa.
Ca veterinar prin mâinile mele treceau sute de mii de animale, şoareci, şobolani, iepuri, câini, oi, porci, cai, lei, tigri, ursi. Ei nu suferă de bolile gingiilor, ei nu folosesc pasta de dinţi. Au câteodată un miros neplăcut al respiraţiei dar gingiile erau sănătoase. Cauza faptului ca in zootehnie noi nu ne întâlnim cu bolile gingiilor este aceeaşi: nu au deficit de Calciu.
In continuare, problema ARTRITEI. Daca mai tineti minte, noi am vorbit deja despre cartilajul de găina si gelatina. Artrita este cauzata in proportie de 85% de osteoporoza periferiei articulaţiei osoase.
Artrita, osteoartrita, lumbago, reumatismul obişnuit – toate sunt cauzate de osteoporoza periferiei articulaţiei osoase.
In continuare - HIPERTENSIUNEA ARTERIALA. Primul lucru care ni se recomanda de medici este sa scădem conţinutul de sare din dieta noastră. Toţi ştiu acest lucru deoarece tot timpul ne baga in cap aşa ceva. Dar sa ne amintim de vite. Primul lucru pe care-l face fermierul este sa introducă in hrana animalelor o bucata de sare. Nici un fermier n-o sa fie asigurat economic daca n-o sa adauge o bucata de sare in hrana animalelor domestice. El o sa moara pur si simplu când o sa vadă conturile de la veterinar, o sa-si iasă din minţi. Iar noua ni se propune sa credem ca acea cantitate de sare pe care o primim in pâinea de grâu, in salata, ne e suficienta. Nici in asta sa nu credeţi.
Va amintiţi medicul care a trăit pana la 58 de ani, va spunea „sa nu mancati sare, sa nu consumaţi unt”, iar acei care au trăit pana la 120 de ani foloseau si sarea si untul. Incercati sa faceţi alegerea.
Eu am luat un grup de control de 5000 de oameni cu hipertensiune si am dublat utilizarea de calciu zilnic, iar după 6 saptamani am oprit experimentul deoarece la 85 % din acest grup tensiunea s-a normalizat doar prin dublarea Calciului.
Când aceşti pacienţi care se tratau la medic, veneau la control, medicul spunea: „O, la dvs. tensiunea arteriala e in limita normala. Ce aţi făcut?” „Eu am participat la un experiment: am primit calciu in doze duble”- ii răspundea pacientul.
Următoarea problema: CONVULSIILE, SPASMUL. Va treziţi la miezul nopţii si nu puteţi sa miscati piciorul. Noi toţi am trecut prin aşa ceva. De obicei este deficitul de calciu.
In continuare urmează SINDROMUL POSTMENSTRUAL, o stare fizico-emoţionala, pe care o numim esterioctomie. In Institutul San Diego din California s-a propus sa se dubleze raţia zilnica de calciu si 85 % din simptomele emoţionale si fizice au dispărut de parca nici n-au fost.
Si ultima: DURERI IN REGIUNEA LOMBARA - 85 % din americani suferă de dureri in regiunea lombara, netinand cont de faptul ca lucrează in fata computerului, încarcă maşinile sau conduc autocarele. Este o mare tragedie americana. De fapt durerea lombara este osteoporoza vertebrelor, neavand nici o importanta daca are vreo problema cu discurile coloanei. Daca discul nu are pe ce sa se tina, vertebra se micsoreaza, distrugându-se. Mai ales daca aveţi deficit de calciu si cupru.
Ultimul lucru despre care vreau sa va vorbesc este DIABETUL.
Aceasta problema e ştiuta de fiecare. Este a treia cauza a mortalitatii populaţiei in vârsta in SUA. Aceasta boala da complicaţii serioase - orbire, dereglarea activitatii renale, bolile cardiovasculare de diferite nivele, ceea ce la rândul sau este o cauza a mortalitatii intre americani. Daca suferiţi de diabet longevitatea vieţii in medie este mai mica decât la acei care care nu au diabet.
In anul 1957 noi am aflat in domeniul veterinar ca diabetul poate fi preîntâmpinat si tratat cu ajutorul mineralelor. Aceste date au fost publicate in revista oficiala de prezentare a stiintei in instituţiile naţionale de sănătate unde se spunea: ”Diabetul poate fi preîntâmpinat si tratat cu ajutorul cromului si vanadiului”. Doar Vanadiul, conform datelor Universitatii Vancouver ale Scolii medicinale British Columbian e in stare sa înlocuiască insulina la diabeticii in vârsta. Sigur ca ele nu pot sa înlocuiască deodată insulina. Pentru mulţi oameni, procesul tine 4-6 luni, adică este un proces in etape, in timpul căruia trebuie administrata o cantitate de Crom si Vanadiu adecvata.
Eu personal am văzut cum lucrează acest proces asupra a sute si sute de pacienţi.
Ar fi perfect daca as reuşi sa va conving sa primiţi aceste minerale singuri si sa nu va bazaţi pe faptul ca ele vor intra in organism prin produsele alimentare, cu atât mai mult sa depindeţi de ceea ce este scris pe cutie, pachet sau recipient.
Exista 3 tipuri de minerale pe care ar trebui sa le cunoasteti:
1. MINERALE METALICE – sunt acele minerale care sunt prelucrate din categoria pietrelor. Ele se asimilează doar 8-12 %, iar când ajungeţi la vârsta de 25 – 40 de ani, asimilarea lor scade pana la 3-5 %. Este foarte rău daca voi primiţi ceva de genul calciu lactic in pastile, cate 1000 mg. Mulţi oameni folosind cate 2 tablete/zi vin la mine si îmi spun : „Doctore, eu am consumat mult calciu. Eu am auzit la emisiunea de la radio despre artrite si am consumat cate 2000 mg calciu zilnic, dar nu m-a ajutat cu nimic, chiar s-a complicat boala” Atunci il întreb: „Specificati-mi ce fel de calciu ati primit?” Imi răspunde: ”Gluconolactat de calciu sau calciu gluconic” Tocmai aici este greşeala deoarece doar 250 mg din acest calciu este calciu metalic, iar celelalte 750 mg sunt lactoza si zahar lactic. Si daca luam in considerare ca organismul dvs. asimilează doar 10 % din aceasta cantitate, deci 10 % din 250 mg inseamna 25 mg, iar daca ingeraţi 2 tablete voi primiţi nu 2000 mg ci 50 mg. Rezulta ca pentru a primi cantitatea necesara de calciu trebuie sa consumaţi 90 de tablete zilnic, cate 30 de tablete la fiecare masa. Si nu uitaţi si de celelalte 59 de minerale.
2. In anii 60 in gospodăriile producătorilor alimentari au început sa se folosească MINERALE CHELATIZATE. Aceste minerale sunt minerale metalice chelatizate cu aminoacizi, proteine sau enzime, care înglobează atomul metalic. Acest tip de minerale chelatizate au o putere mai mare de absorbţie, pana la 40 %. Acum, din aceasta cauza, producătorii alimentari s-au aruncat la aceasta idee.
3. A treia forma de minerale, sunt MINERALE COLOIDALE. Ele au cea mai înalta asimilare. Cred ca observaţi ca absorbţia ne interesează cel mai mult. Mineralele coloidale se asimilează in proporţie de 98 %, ceea ce depaseste de 2,5 ori asimilarea mineralelor chelatizate si de 10 ori mai mult decât cele metalice. Mineralele coloidale se găsesc numai in stare lichida si in particule foarte mici, de 7000 de ori mai mici decât globulele roşii (eritrocitele). Fiecare particula de mineral e încărcata cu sarcina negativa, iar invelisul pereţilor intestinului e încărcat pozitiv, formându-se astfel un câmp electromagnetic care concentrează aceste minerale in jurul pereţilor intestinului. Toate împreuna dau acel procent de 98 % de asimilare.
Plantele joaca un rol foarte interesant in formarea mineralelor coloidale. Ele transforma in ţesuturile lor mineralele metalice in minerale coloidale. Folosind aceste plante, noi aducem aceste minerale in organismul nostru si le folosim (asimilam). Dar aşa cum in sol nu sunt minerale metalice, plantele noastre, roadele noastre nu au in conţinutul lor o cantitate suficienta de minerale.
Toţi longevivii care au trait 120 –140 de ani au multe lucruri in comun intre ei. Ei toti trăiesc la altitudine de 8000 – 14.000 founds deasupra nivelului apei. Ei au anual doar doua dimineţi de precipitaţii si practic nu ploua, nu ninge de loc. Sunt regiuni foarte uscate. Cum fac ei rost de apa potabila si pentru irigatii? De la zăpezile din munţi care se topesc. Apa care curge de sub aceşti gheţari nu e la fel de curata si transparenta ca o apa arteziana. Daca umplem un pahar si ne uitam la la ea aceasta are o culoare alb-gălbuie sau alb albăstruie. Ea conţine de la 60 pana la 72 de minerale.
Raul Titi-Kaka este supranumit „laptele gheţarilor”. Locuitorii folosesc aceasta apa numai ca apa potabila, primind 8-12 % din capacitatea de asimilare a mineralelor. Dar ceea ce este mai important este faptul ca ei iriga solul cu aceasta apa an de an, recolta după recolta, generaţie după generaţie si nu au diabet, boli cardiovasculare, hipertensiune, artrita, osteoporoza, cancer, cataracta, glaucom, copii nou nascuti cu malformaţii, nu au închisori, nu au narcomani, nu au impozite, nu au medici si ei trăiesc 120-140 de ani fara boli. Ce credeţi despre importanta acestor minerale?

DE FIECARE DATA CAND INTR-O ZI NU PRIMITI ACESTE MINERALE VOI VA SCURTATI VIATA CU CATEVA ORE SI CHIAR CU CATEVA ZILE !!!!!!

duminică, 23 decembrie 2007

SMILE WITH ME 18

Hotărâre de Guvern Nr. 012345/2006
Datorită creşterii alarmante a numărului de pensionări în raport cu populaţia activă, începând cu data de 01.01.2007, pensionarii vor avea voie să treacă pe culoarea roşie a semaforului .
Dacă nu se constată nici o modificare substanţială în Raportul pensionări-populaţie activă, începând cu 01.01.2008, prezenta hotărâre devine obligatorie.



Interviu.
Un tip merge la Minister să caute de lucru.
Cel care îi ia interviul îl întreabă:
- Ai făcut armata ?
- Da, răspunde omul. Am fost în Afganistan timp de 2 ani.
- Bun, aceasta îţi va aduce nişte puncte suplimentare, zice angajatorul.
- Ai fost rănit sau ceva de genul acesta ?
- Da, zice omul, o grenadă a căzut lângă mine şi mi-a smuls testiculele
- Foarte bine, zice angajatorul. Eşti angajat. Vino mâine dimineaţă pe la 10. Omul întreabă surprins:
- Dar dacă programul este de la 8 la 16, de ce trebuie să vin eu de la 10 ?
- Pai, zice angajatorul, aceasta e o slujbă la Minister. Primele două ore stăm degeaba şi ne scărpinăm la .... N-are rost să vii şi tu pentru asta...


Capricii
Dacă o pocneşti, se cheamă maltratarea soţiei.
Dacă te pocneşte ea, e autoapărare.
Dacă iei o decizie fără s-o întrebi eşti nesimţit.
Dacă ea ia o decizie fără să te consulte, e femeie emancipată.
Dacă îi ceri să facă ceva ce nu-i place, e dominare masculină.
Dacă te roagă ea, îţi face o favoare.
Dacă apreciezi formele unei femei şi lenjeria sumară eşti pervers. Dacă nu, eşti homo.
Dacă-i oferi flori, urmăreşti ceva. Daca nu urmăreşti, eşti fraier.
Dacă eşti mândru de realizările tale, eşti plin de tine. Dacă nu, eşti lipsit de ambiţie.
Dacă o doare capul, e obosită. Daca te doare pe tine, n-o mai iubeşti.
Daca vrei să faci dragoste prea des, eşti obsedat. Dacă nu, ai pe altcineva.
De aceea bărbaţii mor mai repede decât femeile...


La doctor
Un negru se duce la doctor în Africa de Sud.
Se plânge de dureri în gat.
Doctorul îl pune să se dezbrace complet după care îl pune să meargă în patru labe şi să stea câte puţin în fiecare colţ al cabinetului.
Negrul, cam uimit, se execută, după care îl întreabă pe doctor ce legătură are treaba asta cu durerile lui de gât.
La care doctorul răspunde:
- Nu, n-are nici o legătură, dar mi-am cumpărat o masă neagră pentru cabinet şi mă gândeam unde să o pun....


Reclama Connex
Viitorul sună bine. Păcat că nu răspunde nimeni.


Oglinda
Un nebun se uită în oglindă şi începe să râdă.
Oglinda:
- De ce râzi?
Nebunul:
- De faţa ta.


Tatăl chel
O fetiţă întreabă pe mama sa:
- Mamă, de ce tata e aşa de chel?
- Deoarece are multă minte şi i-a căzut părul.
- Dar tu de ce ai aşa de mult păr în cap?
- Mănâncă şi taci!



Soţul, visând, îi spune soţiei:
- Aş dori să merg undeva unde n-am fost niciodată şi să fac ceva ce n-am făcut niciodată...
- Foarte bine! Mergi la bucătărie şi spală vasele!


Soţia îl întreabă pe soţ:
- Scumpule, dacă m-aş îneca în apă, ce ai face?
- Aş alerga în satul vecin după ajutor.
- Dar satul vecin e aşa de departe!
- Scumpo, pentru tine aş alerga chiar mai departe!



Pe o alee între blocuri, într-un cartier, o doamnă strigă:
- Madam Popescu!
La un geam îşi face apariţia o doamnă.
- Da, dragă, ce vrei?
- Madam Popescu, soţul meu este cumva la dumneata ?
- Nu, dragă !
- Madam Ionescu, strigă atunci tipa.
Îşi face apariţia o altă doamnă.
- Ce-i dragă?
- Soţul meu este cumva la dumneata?
- Nu, dragă ! Dar ce s-a întâmplat?
- Păi, ne-am certat un pic şi a plecat furios. Am fugit după el şi când l-am întrebat unde se duce, a răspuns:
- La curve!