Valeriana - VALERIANA OFFICINALIS L.

VALERIANA
VALERIANA OFFICINALIS L.

Familia VALERIANACEAE

DENUMIRI POPULARE: odolean, guşa-porumbelului, iarba-pisicii, iarba-mâţului, năvalnic, rădăcină de vandal

LOCALIZARE GEOGRAFICA:
Emisfera nordica - America, Anglia si in special Europa


RASPANDIRE
Valeriana este o planta pe care o gasim citata de cele mai vechi tratate de medicina. Valeriana o intalnim din campie pana la munte. Exista in total circa 290 specii de valeriana, cele mai multe fiind specifice bazinului mediteraneean.



ISTORIC
Valeriana era cu siguranta cunoscuta celor din vechime. In secolul V i.C. discipolii lui Hipocrate ii pretuiau calitatile in vindecarea unor boli femeiesti. Chiar Plinius ne-a lasat informatii legate de valeriana. In Evul Mediu o intalnim sub multe denumiri cum ar fi : Valerian, Amantilla, Nancilla theriacaria etc.
Rizomul uscat si radacinile acestei plante au fost mult folosite drept calmant pentru nervi, antispasmodice si remediu impotriva isteriei si altor tulburari nervoase. S-au folosit in ciclul menstrual, in vindecarea durerilor interne si a ranilor exterioare. Fiarta cu lemn-dulce, rasini si seminte de anason, radacina s-a folosit ca expectorant pentru flegma in tuse puternica si congestie pulmonara.
Are un miros foarte neplacut, de picioare nespalate. Totusi, pisicile prefera aceasta planta celei numite minta-mâţei; pernele pe care dorm pot fi umplute cu ea.




DESCRIERE
Planta perena, valeriana are o radacina noduroasă galben-maroniu cu tuberculi, lunga de 2-3 cm si groasa de pana la 1 cm, care, datorita stratului gros de frunze moarte pare incolacita. De jur imprejur are radacini secundare si lastari dispusi atat vertical cat si orizontal. Valeriana creste inalta de circa 30-150 cm. Tulpina este erecta (goală pe dinăuntru), dreaptă, ramuroasa, cu frunze tulpinale opuse imparipenate, sectate, cu 5-11 perechi de lacinii, lanceolate, paroase, mai ales pe spate si la baza, cu petioluri din ce in ce mai scurte, de la baza spre varf. Florile sunt inflorescente asemanatoare cu o umbrela, cu flori mici, rosii-liliachii pana la alb, care miros ca iasomia. Fructele au o coroana decorativa cu aripioare incolore.



INFLORIRE
iunie - septembrie

ALTE SPECII
Dupa forma frunzelor se disting trei specii de valeriana : specia inalta (excelsa), cu frunze late, rotunde, oval-lenceolate, cu rizomi multi-ramificati netaratori; apoi specia mijlocie (intermedia) cu frunze ascutite, lanceolate; specia cu frunze inguste (augustifolia). Dintre speciile salbatice, amintim Valeriana celtica, foarte apreciata in medicina si pe care o intalnim peste tot. Astazi aceasta specie este mai putin utilizata intrucat medicamentelepe baza de valeriana se obtin din speciile cultivate.


PARTILE INTREBUINTATE
In scopuri medicinale se folosesc rizomii cu radacinile - RHIZOMA CUM RADICIS VALERIANAE -

RECOLTARE
Daca planta are cel putin doi ani atunci primavara sau in septembrie-octombrie se scoate radacina, se spala repede in apa rece, curgatoare si se pune la uscat intr-un loc umbros, aerisit. Se inlatura toate ramificatiile. PAZITI-O DE PISICI !!! Bucatile uscate, fin tocate sau macinate se pastreaza in borcane inchise bine. Rizomii secundari contin mai mult ulei decat radacina principala. Solul pietros si uscat sporeste continutul de ulei mai mult decat solul umed. Specia montana este mai puternica decat celelalte. Mirosul specific valerianei apare abia la radacina uscata. Valeriana isi pastreaza mirosul chiar si dupa 30 ani.

PROPRIETATI SPECIALE
Radacina de valeriana, fibroasa, maronie, are un gust iute, asemanator camforului si amar si un miros neplacut, ca dealtfel intreaga planta. Doar pisicile adora acest miros, rostogolindu-se pur si simplu in jurul valerianei, exprimandu-si astfel bucuria si excitatia.

CULTURA
Se recomanda insistent cultivarea valerianei deoarece este din ce in ce mai cautata in ultimul timp. Nu necesita deloc pregatiri sau soluri cu insusiri speciale. Planta prefera solurile umede. Rdacina se extinde si intr-un sol uscat. Inmultirea se face atat prin seminte cat si prin divizarea radacinii. Se insamanteaza primavara pe un strat cu pamant de gradina bun; se batatoreste usor solul si apoi se uda cu stropitoarea. Dupa 4 sapatamani apar plantele care trebuie permanent plivite de buruieni. Din cand in cand solul trebuie afanat. Daca nu lasati noile plante pe stratul unde au fost insamantate initial, ceea ce nu este recomandabil, atunci toamna sau primavara urmatoare replantati-le unde doriti. la fel se procedeaza si cu plantele crescute salbatic. In mai cresc tulpinile purtatoare de flori. Cu cat se taie mai repede aceasta parte a plantei, cu atat radacina va creste mai puternica. Din 9 kg radacina proaspata rezulta 2 kg de radacina uscata, iar de pe un ar de teren se obtin 30-40 kg de radacina.


PRINCIPII ACTIVE: 0,5-3% ulei eteric alcatuit in cea mai mare parte din isovalerianat de bornil, urme de acid valerianic, piril alfa metil cetona, rezine, acizi organici, tanin, rasini, un extract galben, amidon, acid malic, alte saruri, camfen, pinen, hidrocarburi sescviterpenice. Mirosul drogului este datorat acidului izovalerianic, care se degaja din ester abia la deshidratarea acestuia.

UTILIZARI IN GOSPODARIE
Partea aeriana a plantei se intebuinteaza ca salata, iar fin tocata este utilizata pentru condimentarea mancarurilor de legume.
Valeriana intra in compozitia unei creme de fata si a unui sapun. Este utilizat de asemenea cu aromatizant al afumaturilor si a bailor.
Pulberea este folosita ca praf de stranutat.

UTILIZARI IN MEDICINA
Planta este cunoscuta ca unul din cele mai bune medicamente cu actiune calmanta asupra intregului sistem nervos.
Plantele uscate au proprietatea de a micsora starile de excitatie a scoartei crebrale, regleaza palpitatiile inimii si aduc un somn linistitor, calmeaza spasmele muschilor, recomandandu-se in colicile stomacale de natura nervoasa, in astm, combate sensibilitatea la vomare etc. Pentru a mari actiunea sedativa si calmanta, valeriana se asociaza cu musetel, menta, levantica etc.
Valeriana este calmanta, chiar si asupra reactiilor reflexe, este antispastica in caz de dureri menstruale, neurastenie, isterie si in special asupra neuronilor inimii, dar chiar si in doza mica provoaca hipertensiune si incetineste pulsul. In caz de diabet poate bloca eliminarea urinei. Inainte de descoperirea sarurilor de brom, valeriana era utilizata cu succes in tratarea epilespsiei.
Radacina se intrebuinteaza sub forma de praf (3 ori pe cate un varf de cutit), infuzie, extract si tinctura pentru crampe, isterie, ipohondrie, migrene, epilepsie, boli nervoase, vermifug, praf de stranutat, in intoxicatii cu stricnina, in nevroze cardiace si a vaselor sanguine, in toate bolile cardiace pe fond nervos, bun stimulator cardiac si al poftei de mancare, combate balonarile, durerile de cap provocate de doze prea mari de alcool sau tutun., in tratarea astmului

UTILIZARI IN HOMEOPATIE

Valeriana este un remediu folosit impotriva iritatiilor nervoase, hipersensibilitatii, durerilor bruste, in special a durerilor de cap, faciale, insomniei, tulburarilor in eliminarea urinei, isteriei si tulburarilor cardiace pe fond nervos.

Prepararea infuziei: 1 lingurita radacina maruntita la 250 ml apa clocotita. Se bea treptat in cursul unei zile sau seara la culcare intreaga cantitate. Ceaiul are gust neplacut, dar se poate indulci cu miere de albine.
ATENTIE !!!
Daca fierbeti radacina de valeriana in apa, se pierde uleiul, ramanand doar un miros neplacut. Desi lichidul miroase urat, gustul se va imbunatati adaugand izma pipărată sau menta si miere. Radacina poate fi macinata si pusa in fiole.

Valeriana se poate administra cu incredere copiilor care adorm greu. Relaxeaza muschii si induce somNul normal. Pentru copiii de peste 10 ani, puneti 1/4 dintr-o lingurita la o ceasca de ceai.

Radacina de odolean intra in compozitia ceaiurilor calmant, gastric, sedativ si a celui impotriva tulburarilor cardiace.

CEAI CALMANT

30 g valeriana
20 g frunze de roinita
30 g flori de levantica
10 g hamei
20 g musetel
Ceaiul se prepara din 1 lingurita de amestec in 250 ml apa.

Partile utilizate: RADIX VALERIANAE

COMPOZITIE CHIMICA:
- ulei volatil (0,5-2%) de culoare galben-maroniu, 0,1% alcaloizi (chatinina, valerina), acizi organici, sescviterpene, glucocide, corpuri rasinoase.


Uleiul volatil este similar cu cel din valium. Uleiul volatil contine esteri de acid formic, acetic, butiric si valeric, de borneaol, pinena si camfan. Expunerea la aer duce la descompunerea uleiului.

Se pare ca uleiul de valeriană excită sistemul cerebrospinal, incat capul si coloana vertebrala devin locuri excelente pentru masaj.

Uleiul volatil de valeriană este considerat sacrament de relaxare şi masaj al muşchilor. Mai poate fi utilizat ca:
- relaxant al muschilor si tranchilizant usor
- creeaza senzatia de plutire in aer

MOD DE PREPARARE al uleiului volatil de valeriană:
Deoarece uleiurile sunt volatile si se evapora la temperaturi destul de joase, introduceti radacina in apa care nu fierbe si tineti-o 20 minute. Asigurati-va ca ati acoperit oala, pentru ca uleiul sa nu se evapore. Cantitatile obisnuite sunt o lingura de radacina de valeriana la o ceasca de apa, adica aproximativ echivalentul a 10 mg de valium.


Doctorul Rudolf Breuss în metoda sa de TRATAMENT TOTAL AL CANCERULUI a inclus şi ceaiul de pelin + valeriană (a se vedea articolul complet al Doctorului Rudolf Breuss şi metoda sa de tratament)
CEAI DE PELIN + VALERIANA
Fierbeti 3 minute 1 lingura de radacina de valeriana intr-o cana de apa (filtrata sau purificata).
Puneti o priza (cat puteti cuprinde intre degetul mare si doua degete) de pelin intr-un filtru deasupra unei cani si turnati ceaiul de valeriana timp de doar 3 secunde.
Se bea 1 cana pe zi de ceai rece cu inghitituri mici.



TINCTURA DE VALERIANA
Principii active : izovalerianat de bornil, formiat, acetat si butinat de bornil, valereianina
Actiune farmacologica : sedativ, antispasmodic, actiune calmanta asupra intregului sistem nervos
Indicatii : intern, are efecte inhibitoare pentru tesuturile nervoase si musculare, reglezeaza palpitatiile inimii, aduce un somn linistitor, afecţiuni cardiace cu substrat nervos (in nevroze si insomnii), astmă bronşic

Prepararea tincturii : 20 g radacina cu 100 ml alcool 70 grade. Se macereaza timp de 8 zile, apoi se strecoara.
Administrare tinctura se iau de 2-3 ori pe zi cate 15-20 picaturi.
Se recomanda administrarea cu prudenta si numai in doza prescrisa datorita riscului de depresie cardiorespiratorie, neuromusculara si de hipersedare.
Este contraindicata la hipotensivi.
Este contraindicata administrarea simultana cu sedative, tranchilizante si antihipertensive deoarece potenteaza efectul acestora.




FOLOSIREA RITUALA A VALERIANEI
Masajul este una dintre putinele si cele mai importante terapii de vindecare. Vizualizarea lui chi - "forta vietii" - este o metoda valida de a deplasa energiile curative din corp.
Se considera ca forta vietii provine din maduva spinarii, miscandu-se fie in jos, spre picioare si iesind spre varful degetelor, fie in sus, pe spate, de-a lungul bratelor si iesind apoi printre degete.
In toate tehnicile de masaj care aplica vizualizarea lui chi exista cateva reguli de baza:
1. O data ce atingeti corpul, masajul trebuie sa plece, intotdeauna de la sira spinarii, sau in sus, iesind prin degetele mainilor, sau in jos, iesind prin degetele picioarelor. Daca incepeti sa masati gatul, atunci trebuie sa vizualizati energia eliminandu-se prin brate si prin degetele de la mână. Nu trebuie sa masati spre spate. Fluxul si directia lui chi sunt foarte importante.
2. Tineti o mana pe corpul patenerului (daca va intindeti dupa ulei, de exemplu). O data ce ati atins corpul, continuati masajul pana cand energia se elimina prin picioare sau mâini.
3. In final mainile dumneavoastra vor obosi si vor amorti. Dupa stiinta medicala conventionala, le-ati tensionat de prea multa folosire. Practicienii chinezi cred, totusi, ca in asemenea situatii pur si simplu ati preluat energia nervoasa de la partener si ati adus-o in propria dumneavoastra aura. Tehnica lor, de a-si scutura ambele mâini, descarcând excesul de energie nervoasa in aer, este functionala. Va usurati degetele tensionate iar partenerul simte eliminarea definitiva a energiei nervoase.
4. Cu cat vizualizati mai mult deplasarea energiei, cu atat mai vibranta este experienta masajului pentru partener. El (sau ea) va simti energia literalmente - pana in punctul in care va fi surprins(a) cu adevarat!
5. Masajul piciorului si al urechii este mai important decât masajul gatului si al spatelui. In ureche sunt mai multe puncte meridiane decât in tot restul corpului. Urechea simbolizeaza corpul in pozitie fetala. Si piciorul simbolizeaza corpul in intregime. Invatand reflexologia, puteti vindeca organele interne ale corpului printr-un masaj corect al picioarelor.



PRECAUŢII ÎN UTILIZAREA RĂDĂCINII DE VALERIANĂ
DOZA MAXIMA ADMISA : 0,5-1 G PULBERE DE RIZOMI SI RADACINI, DE 3 ORI PE ZI SI DE 2 x 150 ML DECOCT 3-4% DIN ACELEASI ORGANE VEGETALE PE ZI
SUPRADOZAREA PROVOACA DURERI DE CAP SI GREATA.

FOLOSIREA INDELUNGATA GENEREAZA FENOMENE DE OBISNUINTA.