Compuneţi exemple cu răspuns 100. Se poate de folosit semnele matematice +, –, ×, /:
a) de cinci ori cu cifra 1 ;
b) de patru ori cu cifra 9 ;
c) de cinci ori cu cifra 5 .
Spre exemplu, "de cinci ori cu cifra 3" : 33×3+3/3 = 100.
SOLUŢIA PROBLEMEI:
111–11 = 100;
99+9/9 = 100;
5×5×5–5×5 = 100.
marți, 18 decembrie 2007
SMILE WITH ME 13
Maria Magdalena, urmărită de mulţimea înfuriată de desfrâul ei. Se întrevede o bătaie cu pietre, cum era la modă.
Iisus :
- Staţi! Cine n-a păcătuit niciodată, să arunce primul !
Linişte în mulţime. Totuşi de undeva zboară o cărămidă fix în capul Magdalenei.
Iisus (uitându-se în mulţime):
- Măi mamă, mă disperi !!!
Un ardelean vine la bar:
- Două sute de votca, în două pahare.
Barmanul întreabă:
- De ce în două pahare, că eşti singur?
- Am un prieten plecat în Irak şi mi-a spus să beau şi pentru el.
A doua zi la fel, a treia zi la fel şi tot aşa până într-o zi când vine şi cere o sută de votcă într-un pahar.
- Dar ce, Doamne fereşte, ţi-a murit prietenul?
- Nu, m-am lăsat eu de băut.
Un ardelean e oprit de un poliţist, care îi spune:
- Daţi-mi numele şi prenumele.
- Ai înnebunit? Şi pe urmă eu cum mă mai numesc?
Un ungur la magazin:
- Este biscuiţi ?
Vânzătoarea:
- Nu este, sunt!
Ungurul:
- Dar rahat sunt ?
Vânzătoarea:
- Da, eşti!
Soţul şi soţia aveau un câine rău.
Se hotărăsc să scape de el.
Soţul ia câinele, se urcă în maşină şi îl duce la câteva străzi distanţă, îl lasă acolo.
Se întoarce soţul acasă şi peste 2 ore, hop şi câinele la uşă .
A doua zi, se urcă soţul în maşină, ia câinele şi îl duce în alt cartier.
Se întoarce acasă peste 2 ore, iar apare câinele la uşă .
A treia zi, ia acesta câinele, îl bagă în maşină, dă ture prin oraş, o ia pe tot felul se străzi, se învârte...
Lasă câinele, se urcă în maşină şi pleacă.
Peste 2 ore sună telefonul în casă.
Răspunde nevasta.
Soţul:
- Nevastă, s-a întors câinele acasă?
- Da, s-a întors.
- Dă-l la telefon că m-am pierdut....
Un individ cu un câine intră într-un bar.
Comandă o bere şi zice:
- Am un câine foarte deştept!
După câteva minute:
- Câinele meu este cel mai inteligent!
Lumea din jur se uită deja urât la el.
Paharul s-a umplut de tot când el afirmă:
- Câinele meu vorbeşte!
- Dar, bine, omule, ne crezi tâmpiţi?! Cum să vorbească un animal?
- Hai sa facem pariu! Voi îi puneţi o întrebare şi dacă nu răspunde mă scoateţi de aici în şuturi, dar dacă răspunde, faceţi cinste!
- Bine, măi! Ia să vedem!
- Măi animalule, cum se cheamă chestia aia din piele cu care ţii calul?!
Câinele se uită în ochii lor şi spune:
- Ham!
- Acesta a fost un lătrat!
Şi-l scot în şuturi pe individ afară.
Câinele se duce docil după el şi-l întreabă:
- Trebuia să spun căpăstru?
- Gigele, i-a spune-mi o propoziţie cu cuvântul "cal".
- Calul trage la căruţă.
- Buuun.... şi cum e la imperativ?
- Diii!
Directorul şcolii trece pe culoar.
Dintr-o clasă aude o hărmălaie mare.
Intră în clasă şi rămâne înmărmurit.
Elevii răcneau, alergau printre bănci, se băteau, se scuipau.
Când vede această debandadă, se înfurie, îl înşfacă pe unul mai răsărit şi cu ochelari şi-l scoate pe uşă afară.
- Unde mama dracului e profesorul vostru?
- Tocmai l-aţi azvârlit afară, domnule director .....
- Ce păsări zburătoare cunoaşteţi voi, copii?
- Rândunica, barza, vrabia, pelicanul, răspunde Costel.
Bulişor se repede şi el:
- Crocodilul!
- De la cine ai auzit tâmpenia asta?
- De la tata.
- De la taică-tău? Şi cu ce se ocupă?
- E inspector şef şcolar.
- Hmmm.... păi, să ştiţi, copii, că şi crocodilul poate zbura, dar aşa, puţin mai jos ...
- Petrică, tu crezi în reînvierea morţilor?
- Nu cred, domnule profesor. Până acum n-am auzit să fi reînviat vreunul.
- Ba, să ştii că s-a întâmplat minunea. Unchiul tău, la înmormântarea căruia mi-ai spus că ai fost săptămâna trecută, te aşteaptă în Cancelarie.
Cu multă iubire şi preţuire,
Andrushka
Iisus :
- Staţi! Cine n-a păcătuit niciodată, să arunce primul !
Linişte în mulţime. Totuşi de undeva zboară o cărămidă fix în capul Magdalenei.
Iisus (uitându-se în mulţime):
- Măi mamă, mă disperi !!!
Un ardelean vine la bar:
- Două sute de votca, în două pahare.
Barmanul întreabă:
- De ce în două pahare, că eşti singur?
- Am un prieten plecat în Irak şi mi-a spus să beau şi pentru el.
A doua zi la fel, a treia zi la fel şi tot aşa până într-o zi când vine şi cere o sută de votcă într-un pahar.
- Dar ce, Doamne fereşte, ţi-a murit prietenul?
- Nu, m-am lăsat eu de băut.
Un ardelean e oprit de un poliţist, care îi spune:
- Daţi-mi numele şi prenumele.
- Ai înnebunit? Şi pe urmă eu cum mă mai numesc?
Un ungur la magazin:
- Este biscuiţi ?
Vânzătoarea:
- Nu este, sunt!
Ungurul:
- Dar rahat sunt ?
Vânzătoarea:
- Da, eşti!
Soţul şi soţia aveau un câine rău.
Se hotărăsc să scape de el.
Soţul ia câinele, se urcă în maşină şi îl duce la câteva străzi distanţă, îl lasă acolo.
Se întoarce soţul acasă şi peste 2 ore, hop şi câinele la uşă .
A doua zi, se urcă soţul în maşină, ia câinele şi îl duce în alt cartier.
Se întoarce acasă peste 2 ore, iar apare câinele la uşă .
A treia zi, ia acesta câinele, îl bagă în maşină, dă ture prin oraş, o ia pe tot felul se străzi, se învârte...
Lasă câinele, se urcă în maşină şi pleacă.
Peste 2 ore sună telefonul în casă.
Răspunde nevasta.
Soţul:
- Nevastă, s-a întors câinele acasă?
- Da, s-a întors.
- Dă-l la telefon că m-am pierdut....
Un individ cu un câine intră într-un bar.
Comandă o bere şi zice:
- Am un câine foarte deştept!
După câteva minute:
- Câinele meu este cel mai inteligent!
Lumea din jur se uită deja urât la el.
Paharul s-a umplut de tot când el afirmă:
- Câinele meu vorbeşte!
- Dar, bine, omule, ne crezi tâmpiţi?! Cum să vorbească un animal?
- Hai sa facem pariu! Voi îi puneţi o întrebare şi dacă nu răspunde mă scoateţi de aici în şuturi, dar dacă răspunde, faceţi cinste!
- Bine, măi! Ia să vedem!
- Măi animalule, cum se cheamă chestia aia din piele cu care ţii calul?!
Câinele se uită în ochii lor şi spune:
- Ham!
- Acesta a fost un lătrat!
Şi-l scot în şuturi pe individ afară.
Câinele se duce docil după el şi-l întreabă:
- Trebuia să spun căpăstru?
- Gigele, i-a spune-mi o propoziţie cu cuvântul "cal".
- Calul trage la căruţă.
- Buuun.... şi cum e la imperativ?
- Diii!
Directorul şcolii trece pe culoar.
Dintr-o clasă aude o hărmălaie mare.
Intră în clasă şi rămâne înmărmurit.
Elevii răcneau, alergau printre bănci, se băteau, se scuipau.
Când vede această debandadă, se înfurie, îl înşfacă pe unul mai răsărit şi cu ochelari şi-l scoate pe uşă afară.
- Unde mama dracului e profesorul vostru?
- Tocmai l-aţi azvârlit afară, domnule director .....
- Ce păsări zburătoare cunoaşteţi voi, copii?
- Rândunica, barza, vrabia, pelicanul, răspunde Costel.
Bulişor se repede şi el:
- Crocodilul!
- De la cine ai auzit tâmpenia asta?
- De la tata.
- De la taică-tău? Şi cu ce se ocupă?
- E inspector şef şcolar.
- Hmmm.... păi, să ştiţi, copii, că şi crocodilul poate zbura, dar aşa, puţin mai jos ...
- Petrică, tu crezi în reînvierea morţilor?
- Nu cred, domnule profesor. Până acum n-am auzit să fi reînviat vreunul.
- Ba, să ştii că s-a întâmplat minunea. Unchiul tău, la înmormântarea căruia mi-ai spus că ai fost săptămâna trecută, te aşteaptă în Cancelarie.
Cu multă iubire şi preţuire,
Andrushka
Coada şoricelului - ACHILLEA MILLEFOLIUM L.
COADA SORICELULUI
ACHILLEA MILLEFOLIUM L.
Familia COMPOSITAE / ASTERACEAE
Alte denumiri populare: coada şoarecului,brădăţel,iarba-oilor,sorocina,coada hartului,alunele,ciuresica,coada-hartului,crestatea,cricalic,iarba-soarecelui,iarba stranutatoare,prisnel,rotatele albe,sorocina,sorecie
Părţile utilizate: inflorescentele - FLORES MILLEFOLII si partile aeriene a plantei - HERBA MILLEFOLII
RASPANDIRE
Coada soricelului este una dintre cele mai cunoscute si raspandite plante medicinale, creste cel mai adesea la marginea drumului, in locuri uscate, acoperite cu iarba, pe marginea ogoarelor, pasuni, poiene, rape, la munte, in Europa, in Asia de Nord pana la Hymalaia si America de Nord.
ISTORIC
Coada soricelului este un remediu folosit inca din vechime. Plinius ne relateaza ca primul care ar fi beneficiat de efectele sale tamaduitoare ar fi fost Achile. Desi ne-au parvenit date despre aceasta planta inca de la Dioscoride, planta va fi mai intens utilizata abia din secolul Xviii. Ea nu era cunoscuta nici Evului Mediu. Sf. Hildegard o numea simplu Garwe (manunchi, snop), iar in secolul XVI este mentionata in Germania sub numele de Schafgarbe (snopul oii) sau Schafrippe (coasta oii). In Scandinavia era folosita la fabricarea berii, in loc de hamei.
DESCRIERE
Specia comuna apartine familiei Asteraceelor, poate atinge inaltimea de o jumatate de metru. Are o radacina taratoare, subterana, din care apare anual o tulpina, avand ramificatii mai mult sau mai putin bogate sau este complet lipsita de frunze, din care apare anual o tulpina ramificata, cu sau fara frunze. Tulpina atinge lungimea de 10-15 cm, are frunze dublu penate de culoare inchisa, avand pe fata posterioara vezicule cu ulei, adanc incastrate. Frunzele bazale, incretite, au petiol membranos. Inflorescentele mici, stranse intr-un ciorchine umbelifer sunt albe sau roz si rar alb-galbui sau rosu-carmin
PERIOADA DE INFLORIRE
Iunie - octombrie
ALTE SPECII
Coada soricelului cuprinde circa o suta de specii. Exista cateva specii derivate, si ele medicinale. Specia ALCHILLEA NOBILIS are frunze mai putin crestate, dar mai puternic mirositoare si umbele mari, frumoase si neuniforme. Au o actiune hemostatica si cicatrizanta mai puternica.
Specia ALCHILLEA MOSCHATA ce creste pe versantii Alpilor, in locuri umede este denumita de localnici Genippi sau Iva. Este un remediu puternic si eficient. Se foloseste si la prepararea asa numitului lichior Iva.
RECOLTARE
Pentru obtinerea sucului proaspat de plante, intrebuintat ca drenor sanguin, se folosesc frunzele proaspete, din perioada de inflorire (mai-iunie).
Astfel, din iunie pana in septembrie se taie frunzele crescute pe tulpini la o palma de sol, se usuca la umbra si se folosesc maruntite pentru ceai. Florile se recolteaza boboci.
CARACTERISTICI SPECIALE
In general planta nu are miros placut, are gust sarat, putin amar. Florile au un miros si un gust puternic, amar, destul de dezagreabil.
RECOLTARE
Coada soricelului trebuie cultivata acolo unde nu mai sunt si alte plante salbatice in apropiere. Insamantarea este bine sa se faca pe spatii largi, sol nesapat, doar greblat, in locuri insorite.
ACTIUNE TERAPEUTICA : stomahic, antiinflamator, antihemoragic, coleretic, colagog, laxativ, antiseptic
UTILIZARI IN GOSPODARIE
Primavara frunzele de coada soricelului sunt folosite la salate si supe de zarzavat.
Daca frecati gatul si coapsele calului cu coada soricelului, mirosul degajat de planta va indeparta insectele.
Atat in temuta boala capia oilor provocata de tenia cainelui, se combate cu ceai de coada soricelului.
Cultivata pe campuri uscate, unde se intalnesc mai multe musuroaie de cartite, coada soricelului va face aceste campuri mai fertile.
Este foarte apreciata ca furaj.
Sucul obtinut prin presarea plantei proaspete se intrebuinteaza in curele de primavara (2-3 linguri in supa de carne, in apa indulcita sau in apa de anason etc.).
UTILIZARI IN MEDICINA
- gastrita, anorexie, dischinezii biliare, hemoragii, anexite, colita, constipatie, infectii ale cailor urinare, climax
Coada soricelului are proprietati antiseptice asemanatoare musetelului, proprietati tonice si de stimulare asupra apetitului, drenor biliar, antispastic si carminativ, pentru tratarea maladiilor, a tumorilor ficatului si splinei
Este considerata o planta de leac pentru femei intrucat influenteaza in toate privintele organele genitale ale oricarei femei : coada soricelului este indicata in cazul incetarii menstuatiei, pentru ciclu neregulat, menopauza, cancer la organele pelviene, inflamatii ale ovarelor, leucoreee (boala alba, scurgeri), pentru femei fara ciclu, nelinisti interioare, nevrite la brate si picioare
Ceaiul de coada soricelului va alunga din organism, prin actiunea sa depurativa, diferite boli care se instaleaza de ani de zile : congestii cerebrale insotite de dureri, ameteli, greturi, boli de ochi insotite de lacrimari, dureri acute de ochi si hemoragii nazale, migrene
Are influenta pozitiva asupra maduvei spinarii, stimuleaza hematopoeza (formarea sangelui)
- este un mijloc hemostatic bun in oprirea hemoragiilor pulmonare si se poate vindeca cancerul pulmonar impreuna cu radacina de obligeana.
Ceaiul de coada soricelului stimuleaza activitatea renala regulata, inlatura inapetenta, balonarile si crampele stomacale, tulburarile hepatice, inflamatiile traiectului stomacal si intestinal, stimuleaza activitatea intestinala si are astfel grija ca scaunul sa fie regulat. Ceaiul de coada soricelului amestecat in parti egale cu sunatoare este recomandat in cura de 4 saptamani un ceai dimineata copiilor care urineaza in pat.
Ceaiul de coada soricelului, baut in cantitate mare, este indicat pentru raceli, dureri de spate sau reumatice
De asemenea, ceaiul de coada soricelului este indicat in tulburari circulatorii si spasme vasculare, in angina pectorala.,
- alifia : pentru tratamentul hemoroizilor
- hemoroizi : ceai coada soricelului + frunze urzica
- constipatie : coada soricelului + coaja crusin
- in cura de primavara ajuta la curatirea sangelui
- in tuse si bronsita, in anumite stari nervoase, in boli ale basicii udului, ceaiul de coada soricelului aduce o stare de imbunatatire
- se recomanda in stari alergice
Coada soricelului intra in compozitia urmatoarelor ceaiuri : antiastmatic, gastric, hepatic, contra colicilor, laxativ-antihemoroidal.
PREPARAREA CEAIULUI : Infuzie - 1 lingurita cu varf de coada-soricelului la 1/4 litru de apa - se opareste, se lasa sa stea putin si se bea in cursul unei zile.
BAI DE SEZUT : 100 grame de coada-soricelului ( intreaga planta ) se lasa peste noapte in apa rece, in ziua urmatoare maceratului se infierbanta pana da in clocot si se adauga la apa de baie.
Baile de sezut cu coada soricelului sunt indicate pentru incontinenta urinara, prolaps uterin ( + masarea zonei pelviene cu tinctura de traista-ciobanului), miomurile
UNGUENTUL DE COADA SORICELULUI : Se infierbanta bine 90 g unt nesarat sau untura de porc, se adauga 15 g de flori de coada-soricelului proaspete si taiate marunt si 15 g de frunze de zmeura taiate fin, se lasa sa sfaraie scurt in grasime, se amesteca si se da tigaia deoparte. In ziua urmatoare se incalzeste totul usor, se stoarce printr-o bucata de tifon si se introduce in borcane uscate, pregatite dinainte. A se pastra la frigider !
UTILIZARI IN HOMEOPATIE
Este folosit ca hipotensor, temperand afluxul sanguin spre cap, combate durerile reumatice, ametelile, vindeca ochii care lacrimeaza mereu, hemoragii nazale, dureri de urechi, halena fetida, gat ragid, disfazie (dificultati la inghitit), hiperaciditate gastrica, dureri abdominale, diaree, viermi, hemoroizi etc.
TINCTURA DE COADA SORICELULUI
Compozitie : uleiuri esentiale, lactone sequiterpenice, flavonoide, acizi organici, cumarine, taninuri, zaharuri, saruri minerale
Actiune : astrigenta, antiinflamatoare, antiseptica, tonic amar, bronho-dilatatoare, expectoranta, carminativa, antispamodica, analgezica, hemostatica, decongestiva antihemoroidala, vermifuga.
Indicatii : anorexie, ameliorarea digestiei, bronsite, tuse de diferite etiologii, rinite si rinosinuzite alergice, alergii, gastrite hiperacide, ulcer gastric, enterocolite, colici gastro-intestinale, colici hepatico-biliare, meteorisme, cistite, metroanexite, ascaridioza, afectiuni vasculare, eczeme, arsuri, contuzii, rani, ulceratii, abcese dentare.
Mod de administrare :
- intern : 20-30 picaturi diluate cu 100 ml apa
- extern : cataplasme cu tinctura diluata cu apa.
Mod de preparare : Florile de coada-soricelului culese in soare se introduc, fara a se indesa, intr-o sticla pana la gat, se toarna deasupra rachiu de secara sau fructe de 38-40%; se lasa sa stea 14 zile in soare sau in apropierea masinii de gatit
PRINCIPII ACTIVE :0,1-0,4%, iar florile pana la 0,5% ulei volatil bogat in azulen, un principiu amar de natura glico-alcaloidica (dupa unii glicozid cianogenetic) achileina, moscatina, 10% cineol, pinen-limon, tojona, borneol, isovaleriana, acid achileic, acid acetic, acid aconitic, acid folic, acid propionic, acid valerianic, acid formic, acid succinic, acid cafeic, alcool etilic, alcool metilic, flavone, maltoza, zaharoza, glucoza, arabinoza, galactoza, dextrine, aminoacizi, proteine, 3% tanin, acid aconitic, asparagina, clorofila, salpetru, clorura de potasiu, colina, 0,3% acid ascorbic, 2% ulei gras format din acizii linoleic, oleic, miristic, palmitic, stearic, si gliceride ale acestor acizi, alcool cerilic liber si sub forma de acetat, 0,6% rezine, un glicozid benzaldehidcianhidrinic, vitamina C, flavonozide, triterpene, steroli, cumarina, substante de conservare taninice, substante minerale ca saruri de Mg, Fe, Mn, Zn, Cu, Ni, Ca.
Florile contin in plus si acizi de propion (metacheton). Numai florile contin proazulene, adica substante active asemanatoare cu cele ale florilor de musetel, ce ii confera plantei o puternica actiune dezinfectanta.
Frunzele sunt bogate in principii amare, iar florile in ulei.
PERIOADA DE RECOLTARE: lunile VI-IX, in perioada infloririi.
BOLI IN CARE ESTE UTILIZATA PLANTA - UZ INTERN:
- antininflamator
- spasmolitic
- stimulent digestiv si al poftei de mancare, anorexie
- elimina gazele si secretia biliara
- in colici abdominale si intestinale, balonari (meteorism)
- extern se foloseste ca antiinflamator, antiseptic (bai, gargarisme)
- abcese dentare 2198(i)
- ulcere varicoase 2201(bai locale)
- alergie (2203i)
- arsuri (2015,comprese)
- bronsita
- tuse
- rinite
- rinosinuzite alergice
- alergii
- sedativ
- colici hepato-biliare
- dischinezie biliara
- cistite
- menstre neregulate si dureroase
- metroanexite
- ascaridioza
- ulcer gastric
- ulcer duodenal
- cancer al organelor pelviene
- congestie cerebrala
- boli de ochi
- hemoragii nazale
- osteoporoza
- hemoragii stomacale
BOLI IN CARE ESTE UTILIZATA PLANTA - UZ EXTERN:
- afectiuni vasculare
- eczeme
- arsuri
- contuzii
- rani purulente
- ulceratii
- hemoroizi
- fisurile sanilor
- abcese dentare
- astm bronsic
- mancarimi vaginale
- inflamatii ale ovarelor
- leucoree
- prolaps uterin
ULEIUL VOLATIL
Compozitia uleiului de coada soricelului: monoterpene, seschiterpene, oxizi terpenici, monoterpenone (cetone, camfor)
- aroma proaspata usor camforata, nota de cap
Prezenta monoterpenonelor face sa fie interzisa femeilor insarcinate si copiilor.
Uleiul esential este foarte scump; il rezervam doar pentru onctiune si frictionari.
DOZA INTERNA ADMISA : DECOCT 1%, 2 X 150 ML PE ZI.
DEPASIREA DOZEI ADMISE PROVOACA INTOXICATII MANIFESTATE PRIN CRAMPE ABDOMINALE SI APATIE DEOARECE PRINCIPALA SUBSTANTA ACTIVA CONTINUTA - ALCHILENA - SE DESCOMPUNE IN ORGANISM, REZULTAND ACID CIANHIDRIC. REMEDIUL CONSTA IN ADMINISTRAREA DE VOMITIVE, LAXATIVE, DIURETICE, DIAFORETICE, ARMURARIU, ARGILA, CARBUNE SI DROJDIE DE BERE.
UTILIZĂRI ÎN COSMETICĂ
Pentru tenuri iritate, inrosite, patate - comprese cu infuzie preparata din 1 lingura de flori la 100 ml apa.
ACHILLEA MILLEFOLIUM L.
Familia COMPOSITAE / ASTERACEAE
Alte denumiri populare: coada şoarecului,brădăţel,iarba-oilor,sorocina,coada hartului,alunele,ciuresica,coada-hartului,crestatea,cricalic,iarba-soarecelui,iarba stranutatoare,prisnel,rotatele albe,sorocina,sorecie
Părţile utilizate: inflorescentele - FLORES MILLEFOLII si partile aeriene a plantei - HERBA MILLEFOLII
RASPANDIRE
Coada soricelului este una dintre cele mai cunoscute si raspandite plante medicinale, creste cel mai adesea la marginea drumului, in locuri uscate, acoperite cu iarba, pe marginea ogoarelor, pasuni, poiene, rape, la munte, in Europa, in Asia de Nord pana la Hymalaia si America de Nord.
ISTORIC
Coada soricelului este un remediu folosit inca din vechime. Plinius ne relateaza ca primul care ar fi beneficiat de efectele sale tamaduitoare ar fi fost Achile. Desi ne-au parvenit date despre aceasta planta inca de la Dioscoride, planta va fi mai intens utilizata abia din secolul Xviii. Ea nu era cunoscuta nici Evului Mediu. Sf. Hildegard o numea simplu Garwe (manunchi, snop), iar in secolul XVI este mentionata in Germania sub numele de Schafgarbe (snopul oii) sau Schafrippe (coasta oii). In Scandinavia era folosita la fabricarea berii, in loc de hamei.
DESCRIERE
Specia comuna apartine familiei Asteraceelor, poate atinge inaltimea de o jumatate de metru. Are o radacina taratoare, subterana, din care apare anual o tulpina, avand ramificatii mai mult sau mai putin bogate sau este complet lipsita de frunze, din care apare anual o tulpina ramificata, cu sau fara frunze. Tulpina atinge lungimea de 10-15 cm, are frunze dublu penate de culoare inchisa, avand pe fata posterioara vezicule cu ulei, adanc incastrate. Frunzele bazale, incretite, au petiol membranos. Inflorescentele mici, stranse intr-un ciorchine umbelifer sunt albe sau roz si rar alb-galbui sau rosu-carmin
PERIOADA DE INFLORIRE
Iunie - octombrie
ALTE SPECII
Coada soricelului cuprinde circa o suta de specii. Exista cateva specii derivate, si ele medicinale. Specia ALCHILLEA NOBILIS are frunze mai putin crestate, dar mai puternic mirositoare si umbele mari, frumoase si neuniforme. Au o actiune hemostatica si cicatrizanta mai puternica.
Specia ALCHILLEA MOSCHATA ce creste pe versantii Alpilor, in locuri umede este denumita de localnici Genippi sau Iva. Este un remediu puternic si eficient. Se foloseste si la prepararea asa numitului lichior Iva.
RECOLTARE
Pentru obtinerea sucului proaspat de plante, intrebuintat ca drenor sanguin, se folosesc frunzele proaspete, din perioada de inflorire (mai-iunie).
Astfel, din iunie pana in septembrie se taie frunzele crescute pe tulpini la o palma de sol, se usuca la umbra si se folosesc maruntite pentru ceai. Florile se recolteaza boboci.
CARACTERISTICI SPECIALE
In general planta nu are miros placut, are gust sarat, putin amar. Florile au un miros si un gust puternic, amar, destul de dezagreabil.
RECOLTARE
Coada soricelului trebuie cultivata acolo unde nu mai sunt si alte plante salbatice in apropiere. Insamantarea este bine sa se faca pe spatii largi, sol nesapat, doar greblat, in locuri insorite.
ACTIUNE TERAPEUTICA : stomahic, antiinflamator, antihemoragic, coleretic, colagog, laxativ, antiseptic
UTILIZARI IN GOSPODARIE
Primavara frunzele de coada soricelului sunt folosite la salate si supe de zarzavat.
Daca frecati gatul si coapsele calului cu coada soricelului, mirosul degajat de planta va indeparta insectele.
Atat in temuta boala capia oilor provocata de tenia cainelui, se combate cu ceai de coada soricelului.
Cultivata pe campuri uscate, unde se intalnesc mai multe musuroaie de cartite, coada soricelului va face aceste campuri mai fertile.
Este foarte apreciata ca furaj.
Sucul obtinut prin presarea plantei proaspete se intrebuinteaza in curele de primavara (2-3 linguri in supa de carne, in apa indulcita sau in apa de anason etc.).
UTILIZARI IN MEDICINA
- gastrita, anorexie, dischinezii biliare, hemoragii, anexite, colita, constipatie, infectii ale cailor urinare, climax
Coada soricelului are proprietati antiseptice asemanatoare musetelului, proprietati tonice si de stimulare asupra apetitului, drenor biliar, antispastic si carminativ, pentru tratarea maladiilor, a tumorilor ficatului si splinei
Este considerata o planta de leac pentru femei intrucat influenteaza in toate privintele organele genitale ale oricarei femei : coada soricelului este indicata in cazul incetarii menstuatiei, pentru ciclu neregulat, menopauza, cancer la organele pelviene, inflamatii ale ovarelor, leucoreee (boala alba, scurgeri), pentru femei fara ciclu, nelinisti interioare, nevrite la brate si picioare
Ceaiul de coada soricelului va alunga din organism, prin actiunea sa depurativa, diferite boli care se instaleaza de ani de zile : congestii cerebrale insotite de dureri, ameteli, greturi, boli de ochi insotite de lacrimari, dureri acute de ochi si hemoragii nazale, migrene
Are influenta pozitiva asupra maduvei spinarii, stimuleaza hematopoeza (formarea sangelui)
- este un mijloc hemostatic bun in oprirea hemoragiilor pulmonare si se poate vindeca cancerul pulmonar impreuna cu radacina de obligeana.
Ceaiul de coada soricelului stimuleaza activitatea renala regulata, inlatura inapetenta, balonarile si crampele stomacale, tulburarile hepatice, inflamatiile traiectului stomacal si intestinal, stimuleaza activitatea intestinala si are astfel grija ca scaunul sa fie regulat. Ceaiul de coada soricelului amestecat in parti egale cu sunatoare este recomandat in cura de 4 saptamani un ceai dimineata copiilor care urineaza in pat.
Ceaiul de coada soricelului, baut in cantitate mare, este indicat pentru raceli, dureri de spate sau reumatice
De asemenea, ceaiul de coada soricelului este indicat in tulburari circulatorii si spasme vasculare, in angina pectorala.,
- alifia : pentru tratamentul hemoroizilor
- hemoroizi : ceai coada soricelului + frunze urzica
- constipatie : coada soricelului + coaja crusin
- in cura de primavara ajuta la curatirea sangelui
- in tuse si bronsita, in anumite stari nervoase, in boli ale basicii udului, ceaiul de coada soricelului aduce o stare de imbunatatire
- se recomanda in stari alergice
Coada soricelului intra in compozitia urmatoarelor ceaiuri : antiastmatic, gastric, hepatic, contra colicilor, laxativ-antihemoroidal.
PREPARAREA CEAIULUI : Infuzie - 1 lingurita cu varf de coada-soricelului la 1/4 litru de apa - se opareste, se lasa sa stea putin si se bea in cursul unei zile.
BAI DE SEZUT : 100 grame de coada-soricelului ( intreaga planta ) se lasa peste noapte in apa rece, in ziua urmatoare maceratului se infierbanta pana da in clocot si se adauga la apa de baie.
Baile de sezut cu coada soricelului sunt indicate pentru incontinenta urinara, prolaps uterin ( + masarea zonei pelviene cu tinctura de traista-ciobanului), miomurile
UNGUENTUL DE COADA SORICELULUI : Se infierbanta bine 90 g unt nesarat sau untura de porc, se adauga 15 g de flori de coada-soricelului proaspete si taiate marunt si 15 g de frunze de zmeura taiate fin, se lasa sa sfaraie scurt in grasime, se amesteca si se da tigaia deoparte. In ziua urmatoare se incalzeste totul usor, se stoarce printr-o bucata de tifon si se introduce in borcane uscate, pregatite dinainte. A se pastra la frigider !
UTILIZARI IN HOMEOPATIE
Este folosit ca hipotensor, temperand afluxul sanguin spre cap, combate durerile reumatice, ametelile, vindeca ochii care lacrimeaza mereu, hemoragii nazale, dureri de urechi, halena fetida, gat ragid, disfazie (dificultati la inghitit), hiperaciditate gastrica, dureri abdominale, diaree, viermi, hemoroizi etc.
TINCTURA DE COADA SORICELULUI
Compozitie : uleiuri esentiale, lactone sequiterpenice, flavonoide, acizi organici, cumarine, taninuri, zaharuri, saruri minerale
Actiune : astrigenta, antiinflamatoare, antiseptica, tonic amar, bronho-dilatatoare, expectoranta, carminativa, antispamodica, analgezica, hemostatica, decongestiva antihemoroidala, vermifuga.
Indicatii : anorexie, ameliorarea digestiei, bronsite, tuse de diferite etiologii, rinite si rinosinuzite alergice, alergii, gastrite hiperacide, ulcer gastric, enterocolite, colici gastro-intestinale, colici hepatico-biliare, meteorisme, cistite, metroanexite, ascaridioza, afectiuni vasculare, eczeme, arsuri, contuzii, rani, ulceratii, abcese dentare.
Mod de administrare :
- intern : 20-30 picaturi diluate cu 100 ml apa
- extern : cataplasme cu tinctura diluata cu apa.
Mod de preparare : Florile de coada-soricelului culese in soare se introduc, fara a se indesa, intr-o sticla pana la gat, se toarna deasupra rachiu de secara sau fructe de 38-40%; se lasa sa stea 14 zile in soare sau in apropierea masinii de gatit
PRINCIPII ACTIVE :0,1-0,4%, iar florile pana la 0,5% ulei volatil bogat in azulen, un principiu amar de natura glico-alcaloidica (dupa unii glicozid cianogenetic) achileina, moscatina, 10% cineol, pinen-limon, tojona, borneol, isovaleriana, acid achileic, acid acetic, acid aconitic, acid folic, acid propionic, acid valerianic, acid formic, acid succinic, acid cafeic, alcool etilic, alcool metilic, flavone, maltoza, zaharoza, glucoza, arabinoza, galactoza, dextrine, aminoacizi, proteine, 3% tanin, acid aconitic, asparagina, clorofila, salpetru, clorura de potasiu, colina, 0,3% acid ascorbic, 2% ulei gras format din acizii linoleic, oleic, miristic, palmitic, stearic, si gliceride ale acestor acizi, alcool cerilic liber si sub forma de acetat, 0,6% rezine, un glicozid benzaldehidcianhidrinic, vitamina C, flavonozide, triterpene, steroli, cumarina, substante de conservare taninice, substante minerale ca saruri de Mg, Fe, Mn, Zn, Cu, Ni, Ca.
Florile contin in plus si acizi de propion (metacheton). Numai florile contin proazulene, adica substante active asemanatoare cu cele ale florilor de musetel, ce ii confera plantei o puternica actiune dezinfectanta.
Frunzele sunt bogate in principii amare, iar florile in ulei.
PERIOADA DE RECOLTARE: lunile VI-IX, in perioada infloririi.
BOLI IN CARE ESTE UTILIZATA PLANTA - UZ INTERN:
- antininflamator
- spasmolitic
- stimulent digestiv si al poftei de mancare, anorexie
- elimina gazele si secretia biliara
- in colici abdominale si intestinale, balonari (meteorism)
- extern se foloseste ca antiinflamator, antiseptic (bai, gargarisme)
- abcese dentare 2198(i)
- ulcere varicoase 2201(bai locale)
- alergie (2203i)
- arsuri (2015,comprese)
- bronsita
- tuse
- rinite
- rinosinuzite alergice
- alergii
- sedativ
- colici hepato-biliare
- dischinezie biliara
- cistite
- menstre neregulate si dureroase
- metroanexite
- ascaridioza
- ulcer gastric
- ulcer duodenal
- cancer al organelor pelviene
- congestie cerebrala
- boli de ochi
- hemoragii nazale
- osteoporoza
- hemoragii stomacale
BOLI IN CARE ESTE UTILIZATA PLANTA - UZ EXTERN:
- afectiuni vasculare
- eczeme
- arsuri
- contuzii
- rani purulente
- ulceratii
- hemoroizi
- fisurile sanilor
- abcese dentare
- astm bronsic
- mancarimi vaginale
- inflamatii ale ovarelor
- leucoree
- prolaps uterin
ULEIUL VOLATIL
Compozitia uleiului de coada soricelului: monoterpene, seschiterpene, oxizi terpenici, monoterpenone (cetone, camfor)
- aroma proaspata usor camforata, nota de cap
Prezenta monoterpenonelor face sa fie interzisa femeilor insarcinate si copiilor.
Uleiul esential este foarte scump; il rezervam doar pentru onctiune si frictionari.
DOZA INTERNA ADMISA : DECOCT 1%, 2 X 150 ML PE ZI.
DEPASIREA DOZEI ADMISE PROVOACA INTOXICATII MANIFESTATE PRIN CRAMPE ABDOMINALE SI APATIE DEOARECE PRINCIPALA SUBSTANTA ACTIVA CONTINUTA - ALCHILENA - SE DESCOMPUNE IN ORGANISM, REZULTAND ACID CIANHIDRIC. REMEDIUL CONSTA IN ADMINISTRAREA DE VOMITIVE, LAXATIVE, DIURETICE, DIAFORETICE, ARMURARIU, ARGILA, CARBUNE SI DROJDIE DE BERE.
UTILIZĂRI ÎN COSMETICĂ
Pentru tenuri iritate, inrosite, patate - comprese cu infuzie preparata din 1 lingura de flori la 100 ml apa.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
