marți, 12 februarie 2008

Postul negru de o zi

POSTUL NEGRU DE O ZI

"Multi oameni, cand vine vremea ca sa intre in post, par ca stomacul lor va fi sub impresurare indelungata. De aceea au grija sa-l incarce cat se poate cu mancare si cu bautura. Aceiasi oameni cand ies din post, par ca au trecut o perioada foarte indelungata de foame si de inchisoare grozava de la care abia s-au salvat. De aceea se indreapta fara nici o masura spre mese si mancare, par ca vor sa piarda, din mancare fara sat, tot ce au castigat prin post." Sfântul Ioan Gură de Aur


Majoritatea oamenilor au credinţa naivă că dacă omit o masă li se va petrece ceva foarte rău. Ei uită că în organismul lor sunt depozitate rezerve pentru cazuri de nevoie şi că acestea ar putea să le întreţină viaţa fără hrană din afară pe toată durata unei boli obişnuite. Unii cercetători renumiţi afirmă chiar, în urma studiilor efectuate, că omul are posibilitatea de a rezista fără hrană până la 100 de zile. Sunt nenumărate exemplele celor care au ţinut post negru timp de 40 de zile, pentru a se vindeca astfel de boli foarte grave sau pentru a se apropia de Dumnezeu. Chiar şi atunci când este pură, hrana lasă în organism unele reziduuri şi de aceea se recomandă să fie practicat periodic repausul alimentar complet sau altfel spus postul negru, în care nu se mănâncă nimic şi se bea doar apă, un anumit interval de timp -24 de ore de exemplu - ceea ce are ca efect purificarea eficientă a întregii noastre fiinţe. În majoritatea cazurilor, frecvenţa optimă cu care trebuie practicat postul negru este o dată pe săptămână. În funcţie de tipul constituţional pot să existe însă anumite variaţii. În general, o persoană de constituţie KAPHA, vitală şi armonioasă din punct de vedere corporal poate să ţină chiar şi 2-3 zile de post pe săptămână, continuu sau cu pauze; Persoanelor de tip VATA, slabe, mai puţin vitale nu li se recomandă mai mult de o zi de post săptâmânal, şi aceasta cu multă apă.

Este deci foarte bine să fie ţinută o zi de post săptămânal, prin abţinerea de la orice fel de hrană (cu excepţia apei simple, din care este bine să bem cam 1,5 litri în ziua respectivă) timp de o zi (24 de ore). În postul creştin, se mănâncă în general la apusul soarelui, dar în postul total abţinerea de la hrană se face până a doua zi dimineaţă. Acest principiu este recomandat de toate terapiile, cu rezultate deosebite. Zilele de post au rol de punere în repaus a întregului tub digestiv, de eliminare a reziduurilor metabolice şi de purificare a întregii fiinţe.

INTRAREA ÎN POST
Seara, înainte de intrarea în post, se recomandă să se mănânce foarte uşor: lapte, salate, fructe, pentru ca stomacul să nu fie încărcat în timpul nopţii, iar organismul să se poată odihni bine. Dacă se mănâncă târziu, în cantitate mare, dimineaţa apare starea de oboseală, de amorţeală, limba este încărcată şi se simte un gust neplăcut în gură. Procesul de eliminare a toxinelor se realizează mai mult timp şi, în loc să ne bucurăm pe întreaga durată a zilei de post de prospeţimea şi uşurinţa corpului, vom resimţi, mai ales la începutul zilei, senzaţiile de disconfort, mai ales în zona abdominală, greutate în mişcări, lentoare în gândire etc. Atunci când seara mâncăm uşor, dimineaţa corpul este vioi, sprinten, mişcările sunt mai rapide şi mai precise, gândurile mai uşor de controlat şi ne vom realiza toate activităţile în forţă, siguri pe noi, cu o stare de bună dispoziţie molipsitoare.

SINTEZA REGULILOR PENTRU ZIUA DE POST:
♦ durata postului este de 24 de ore, de la ora 0 la ora 24.
♦ pe parcursul acestui post se poate consuma doar apă (nici un alt aliment). Pentru a beneficia de efectele acestui post (şi nu ale altei cure) este exclusă folosirea oricăror alte adaosuri cum ar fi: sucurile de fructe, infuziile îndulcite, cafelele amare ori alte stimulente, etc.
♦ cu excepţia persoanelor cu ţesut adipos foarte abundent ori cu retenţie de apă în ţesuturi, este necesar să se bea minim 1 litru de apă în ziua de post. în zonele urbane unde apa este de o calitate îndoielnică este de preferat folosirea apei de izvor, a apei minerale naturale (de preferat cea plată) sau, dacă se poate, a apei distilate. Înainte de a fi consumată, apa poate fi energizată prin folosirea cănilor magnetice, a piramidei sau prin simpla expunere la soare. Se bea încet, în linişte, înghiţitură cu înghiţitură, căutând să remarcăm valenţele ei vitalizante şi purificatoare.
♦ cei care ţin pentru prima oară post negru trebuie să se menajeze, fără a face eforturi fizice prea mari sau bruşte, fără a se expune la frig sau la căldură excesivă vreme îndelungată.
♦ în timpul zilei de post, este contraindicată menţinerea unei stări de letargie, somnolenţă ori teamă cauzată de foamea care ar putea apărea sau care deja a apărut. Găsirea unor activităţi care să capteze atenţia şi să canalizeze creator resursele lăuntrice este cea mai bună soluţie de a „rezista“ micilor rigori ale acestei forme de post.

SINTEZA REGULILOR LA IEŞIREA DIN POST:
Respectarea corectă a alimentaţiei în perioada de revenire după post are o foarte mare importanţă, deoarece, de cele mai multe ori, cele mai spectaculoase rezultate de vindecare apar abia atunci. Dacă..în această perioadă de ieşire din post se comit abuzuri sau erori, este posibil ca rezultatele să nu mai apară.
♦ mai ales în cazul în care realizaţi pentru prima oară un astfel de post sau sunteţi la început în utilizarea acestei metode, este bine ca prima masă să fie constituită din legume proaspete consumate de preferinţă sub formă de salată. Cele mai indicate legume în această direcţie sunt varza şi morcovii. Se poate realiza din acestea o salată la care se poate adăuga puţină zeamă de lămâie. în cazurile persoanelor care realizează frecvent perioade de post, beneficiind de o structură fizică mult mai pură, poate fi acceptabilă consumarea la ieşirea din post a unei salate din fructe proaspete îndulcite cu puţină miere.
♦ la jumătate de oră după ingerarea salatei se poate consuma şi alt fel de hrană. cu excepţia: cărnii şi a preparatelor din carne, a alcoolului, a cafelei şi a produselor cu cofeină (cum ar fi băuturile de tip cola), prăjelilor, a margarinei, a conservelor, a mâncărurilor grele.
♦ alimentele care nu sunt strict contraindicate, dar care ar fi bine să fie evitate sunt: zahărul, băuturile şi dulciurile cu conservanţi, coloranţi, aromatizanţi, corectori de gust sintetici, supele „instant“.
♦ laptele, untul, arahidele, alunele, nucile, susanul, ouăle şi alte alimente vitalizante şi nutritive vor fi consumate numai începând cu a doua masă.
♦ se revine la regimul de alimentaţie normal în două zile.
După post, mesele vor fi regulate, îndestulătoare, şi în acelaşi timp vor fi atent dozate. Un regim alimentar foarte bogat în calorii care urmează unui post în care s-a produs o scădere rapidă în greutate, este dăunător pentru organism atât sub aspectul formei, cât şi al stării de sănătate.
Pe de altă parte, în această perioadă se vor evita schemele rigide de realimentare, ele fiind individualizate după starea bolnavului şi durata postului.

PENTRU CE ESTE RECOMANDAT POSTUL TOTAL DE O ZI?
Repausul alimentar complet este indicat în primul rând celor care simt nevoia de dezintoxicare. El este indicat şi pentru cei care au tendinţe de îngrăşare, de pierdere a supleţei şi a agilităţii. De la o anumită vârstă, această formă de post este un remediu excelent pentru a menţine supleţea corpului şi flexibilitatea gândirii.
Un mijloc simplu pentru a ne da seama cât de necesar ne este postul complet este acela de a observa noi înşine câteva simptome. De exemplu, dacă reziduurile eliminate de intestine şi prin transpiraţie au un miros neplăcut puternic, putem fi siguri că suntem sau vom fi bolnavi, chiar dacă boala nu s-a manifestat încă, fizic sau psihic. Mai ales atunci este indicat să postim. Mirosul corporal depinde foarte mult de hrana pe care o consumăm, dar şi de stările psihice prin care trecem. Dacă vom urmări cu atenţie, vom observa că atunci când suntem anxioşi sau supăraţi, furioşi sau geloşi, mirosul corporal se schimbă în mod neplăcut.
Postul complet nu numai că va conduce la purificare fizică accelerată, dar, prin menţinerea unei atitudini interioare corespunzătoare, va armoniza şi starea lăuntrică pe termen lung. În general, oamenii nu înţeleg importanţa purificării şi atunci corpul este obligat să o facă singur, folosind mecanismele de urgenţă. Apare uneori, ca din senin, febra, ne curge nasul sau avem erupţii pe piele, dureri de cap, palpitaţii, senzaţie de leşin, dar toate acestea nu sunt altceva decât mijloace naturale de purificare la care organismul apelează atunci când este forţat de împrejurări (adică atunci când este urgentă nevoie). Aceste fenomene neplăcute nu dovedesc altceva decât prezenţa unei mari încărcări cu impurităţi, de care astfel scăpăm.
Nimeni nu a murit pentru că a postit din când în când, dar foarte mulţi oameni au murit şi continuă să moară datorită lăcomiei şi supraalimentării. Pentru că este ceva nou, poate fi la început ceva deranjant pentru organism, dar acesta este un semn bun. Dacă putem suporta puţină neplăcere şi ne continuăm cu încredere postul, vom vedea că, în scurt timp, tulburările interne fac loc unei liniştiri extraordinare.
Nu trebuie aşadar să judecăm postul după primele sale efecte neplăcute, pentru că dacă suntem prudenţi, nu va exista nici un pericol. Dimpotrivă, oamenii care se simt tulburaţi atunci când postesc sunt exact aceia care au cea mai mare nevoie de post: tulburarea este dată de cantitatea însemnată de reziduuri vărsate brusc în sânge şi apoi eliminate. Oamenii ignoranţi îşi imaginează că postul îi va slăbi şi le va da un aspect nesănătos şi neplăcut. Acest lucru poate fi adevărat la început, dar apoi totul se schimbă: ne mişcăm mult mai uşor, pielea devine mai strălucitoare şi devenim mult mai plăcuţi la privire. Dacă nu cunoaştem limbajul Naturii, ne putem speria de moarte la cel mai mic disconfort. Putem gândi că aceste efecte sunt semnele unui grav pericol şi începem să mâncăm, după care totul devine ca la început. Cum perturbările dispar mai mult sau mai puţin atunci când începem să mâncăm, tragem concluzia că am avut dreptate în întreruperea postului, dar în realitate nu este deloc aşa. Este bine să avem încredere şi răbdare şi să realizăm că, de-a lungul a mii de ani, nenumăraţi oameni de pe tot globul au postit măcar o zi pe săptămână întreaga viaţă şi nu au păţit nimic rău, dimpotrivă au beneficiat imens. Numai frica şi ignoranţa împiedică oamenii să postească şi să se regenereze astfel cu rapiditate.
Tulburările însoţesc în mod firesc acţiunea naturală de eliminare a impurităţilor din organism, iar cel mai bun lucru este să aşteptăm liniştiţi până când se realizează aceasta.

CUI ÎI ESTE CONTRAINDICAT POSTUL COMPLET DE O ZI?
Puţine sînt persoanele care să nu reziste la un post de 24 de ore pe săptămână. Postul este contraindicat persoanelor cu o vitalitate extrem de redusă, cu o glicemie scăzută, în convalescenţă. În cazul gastritei hiperacide, această cură, de la caz la caz, poate produce neplăceri, dar se poate dovedi şi extrem de benefică.
Câteva secrete ale acestei metode:
- cele mai bune rezultate cu acest post se ating prin includerea sa în regimul de viaţă, o dată pe săptămână
- urmaţi exemplul animalelor – atunci când sunt bolnave nu mănâncă, ci îşi direcţionează toată energia spre vindecare. La fel se comportă şi nou-născuţii care, atunci când sunt bolnavi nu mănâncă suficient şi noi oamenii, grijulii, îi îndopăm în loc să lăsăm organismul lor să se vindece singur.

Beneficiile şi avantajele postului complet de o zi
- este accesibil majorităţii oamenilor
- dacă postim câte o zi pe săptămână ajungem să beneficiem într-un an de 52 zile de post
- postul complet de o zi ne pregăteşte organismul pentru a putea realiza posturi cu durată mai mare (de 3, 5, 7, 10 sau mai multe zile)
- prin postul de o zi realizat cu consecvenţă săptămânal procesele de îmbătrânire sunt mult încetinite datorită unei constante detoxifieri a organismului
- tenul devine curat şi capătă un aspect strălucitor
- mirosurile corporale neplăcute (transpiraţia, mirosul respiraţiei etc.) sunt îndepărtate gradat
- se poate scurta perioada de boală a unor afecţiuni aflate în stare incipientă: cazul gripelor, răcelilor, cistitelor, infecţiilor, afecţiunilor febrile, afecţiuni ale pielii, diferite tipuri de alergii alimentare etc.
- vederea se îmbunătăţeşte şi privirea devine mai clară şi mai strălucitoare
- simţurile sunt mai activate considerabil, ceea ce permite o trăire mult mai plenară a senzaţiilor ce provin din mediul exterior în special prin gust şi miros, dar şi prin văz, auz şi chiar pipăit
- apetitul devine gradat mult mai echilibrat. Involuntar ne vom orienta spre o hrană tot mai naturală şi mai pură
- metabolismul va tinde să se regleze, reglându-ne astfel şi greutatea normală, pofta de mâncare şi vitalitatea. Graşii slăbesc şi slăbuţii se îngraşă.
- mintea se menţine clară şi liniştită, ocazie bună pentru a studia şi a învăţa
- trăirile psihice negative, gândurile sau preocupările obsedante care pot adesea să acapareze o mare parte din energia noastră psihică vor dispărea gradat odată cu eliminarea focarelor de rezonanţă din corp (acumulările nocive, toxinele depuse pe diferite nivele)
- trăirile negative sunt înlocuite cu stări de pace profundă, înălţare interioară, euforie, afectivitate intensă, trezirea aspiraţiei către idealuri înălţătoare, dorinţa de transformare a propriei fiinţe într-un sens benefic, rugăciune ardentă, apropiere de Dumnezeu.




Postind o zi pe săptămână - aceasta fiind o frecvenţă optimă pentru practicarea postului alimentar total - îi oferim corpului timpul necesar pentru regenerare şi purificare. Folosirea apei, cel puţin 1,5 litri în 24 de ore, este obligatorie pentru a evita deshidratarea corpului şi blocajul renal. Cei care se simt devitalizaţi în timpul postului sau după aceea vor trebui să bea mult mai multă apă decât de obicei (chiar 3 sau 4 litri). Cel mai bine este să ţineţi post începând din seara zilei precedente zilei de post şi ieşind din post numai în dimineaţa zilei următoare – altfel spus, ziua de post nu se termină seara, după 24 de ore de la ultima masă!
Acest tip de post este indicat drept cură de dezintoxicare, fiind terapia cea mai puternică şi cu efectele cele mai rapide, atât pentru vindecarea trupului, cât şi a sufletului, reprezentând deci o modalitate esenţială nu doar pentru vindecare, ci şi pentru transformarea fiinţei umane.