Cu timpul!
Dupa un anumit timp, omul invata sa perceapa diferenta subtila intre a sustine o mana si a inlantui un suflet si invata ca amorul nu inseamna a te culca cu cineva si ca a avea pe cineva alaturi nu e sinonim cu starea de siguranta, si asa, omul incepe sa invete ... ca saruturile nu sunt contracte si cadourile nu sunt promisiuni, si asa omul incepe sa-si accepte caderile cu capul sus si ochii larg d eschisi, si invata sa-si construiasca toate drumurile bazate in astazi si acum, pentru ca terenul lui "maine" este prea nesigur pentru a face planuri ... si viitorul are mai mereu o multime de variante care se opresc insa la jumatatea drumului. Si dupa un timp, omul invata ca daca e prea mult, pana si caldura cea datatoare de viata a soarelui, arde si calcineaza. Asa ca incepe sa-si planteze propria gradina si-si impodobeste propriul suflet, in loc sa mai astepte ca altcineva sa-i aduca flori, si invata ca intradevar poate suporta, ca intradevar are forta, ca intradevar e valoros, si omul invata si invata ... si cu fiecare zi invata. Cu timpul inveti ca a sta alaturi de cineva pentru ca iti ofera un viitor bun, inseamna ca mai devreme sau mai tarziu vei vrea sa te intorci la trecut. Cu timpul intelegi ca doar cel care e capabil sa te iubeasca cu defectele tale, fara a pretinde sa te schimbe, iti poate aduce toata fericirea pe care ti-o doresti. Iti dai seama cu timpul ca daca esti alaturi de aceasta persoana doar pentru a-ti intovarasi singuratatea, in mod inexorabil vei ajunge sa nu mai vrei sa o vezi. Ajungi cu timpul sa intelegi ca adevaratii prieteni sunt numarati, si ca cel care nu lupta pentru ei, mai devreme sau mai tarziu se va vedea inconjurat doar de false prietenii.
Cu timpul inveti ca vorbele spuse intr-un moment de manie, pot continua tot restul vietii sa faca rau celui ranit. Cu timpul inveti ca a scuza e ceva ce poate face oricine, dar ca a ierta, asta doar sufletele cu adevarat mari o pot face. Cu timpul intelegi ca daca ai ranit grav un prieten, e foarte probabil ca niciodata prietenia lui nu va mai fi la aceeasi intensitate. Cu timpul iti dai seama ca desi poti fi fericit cu prietenii tai, intr-o buna zi vei plange dupa cei pe care i-ai lasat sa plece. Cu timpul iti dai seama ca fiecare experienta traita alaturi de fiecare fiinta, nu se va mai repeta niciodata. Cu timpul iti dai seama ca cel care umileste sau dispretuieste o fiinta umana, mai devreme sau mai tarziu va suferi aceleasi umilinte si dispret, dar multiplicate, ridicate la patrat. Cu timpul inveti ca grabind sau fortand lucrurile sa se petreaca, asta va determina ca in final, ele nu vor mai fi asa cum sperai. Cu timpul iti dai seama ca in realitate, cel mai bine nu era viitorul, ci momentul pe care-l traiai exact in acel moment. Cu timpul vei vedea ca desi te simti fericit cu cei care-ti sunt imprejur, iti vor lipsi teribil cei care mai ieri erau cu tine si acum s-au dus si nu mai sunt... Cu timpul vei invata ca incercand sa ierti sau sa ceri iertare, sa spui ca iubesti, sa spui ca ti-e dor, sa spui ca ai nevoie, sa spui ca vrei sa fii prieten, dinaintea unui mormant, nu mai are nici un sens. Dar din pacate, se invata doar cu timpul...Jorge Luis Borges
sâmbătă, 23 februarie 2008
Postul negru de 40 zile - Ovidiu Harbada
Din cotidianul Realitatea Românească din 4.04.2005
Post negru, 40 de zile
Un roman nu a mancat nimic 40 de zile. Dar asta nu pentru ca nu avea bani. A fost un experiment monitorizat de specialistii de la Institutul National de Medicina Sportiva. Ovidiu Harbada a tinut post negru, timp in care nu a baut decat apa. El spune ca in acest fel a vrut sa-si cunoasca limitele biologice. Medicii s-au aratat surprinsi de faptul ca organismul acestui om cu o conditie fizica normala a functionat perfect in timpul unei situatii extreme, fara ca sanatatea lui sa fie pusa in pericol.
Bucuresteanul ….. considera ca a reusit numai datorita rugaciunilor, desi nu se considera "un tip religios". Avem in fata noastra un om absolut normal, la cei 44 de ani ai sai. Vorbeste putin si la obiect. Este licentiat in Economie, casatorit si director economic al unei firme. Despre ceea ce a facut el am aflat de la Anca Gurau, doctor in stiinte medicale in cadrul Institutului National de Medicina Sportiva.
Este pentru prima oara, cel putin in Romania, cand un om tine post negru si este supravegheat medical. Studii similare au fost facute in Canada, Rusia si Japonia, astfel incat specialistii au aratat ca organismul uman are posibilitati inca nebanuite de a rezista in conditii dintre cele mai dure.
Marea incercare a fost precedata de mai multe exercitii, in perioada 1994-1996, timp in care Ovidiu Harbada a tinut perioade mai scurte de post negru, intre sapte si 28 de zile. Apoi a venit 11 ianuarie 1996, cand a inceput exercitiul celor 40 de zile in care mancarea a lipsit total. In acest timp nu a baut decat apa distilata, cel putin doi litri pe zi, pentru absortia toxinelor care erau eliminate de organism. La care se adaugau doua clisme in fiecare zi, tot pentru facilitarea eliminarii toxinelor. "In acea perioada lucram la un institut de cercetare. In primele 20 de zile de post am fost la munca, fara probleme. Unii colegi ziceau despre mine ca sunt nebun. In urmatoarele 20 de zile am ramas acasa, dar nu pentru a sta in pat. Miscarea in aer liber era vitala pentru mine, la fel ca si indepartarea de anturajul care putea sa ma influenteze sa renunt la incercarea mea."
Starea de rau a organismului s-a accentuat in cea de-a 24-a zi a postului. "Ma durea capul, aveam senzatie de voma, o slabiciune a corpului, respiratia devenise greoaie si aveam ameteli, mai ales la miscarile bruste."
Omul care a trait aceasta experienta a facut un contract cu Institutul National de Medicina Sportiva, astfel incat persoana in cauza si-a asumat responsabilitatea totala fata de riscul incercarii prin care urma sa treaca. Ovidiu Harbada a fost supus unor teste medicale amanuntite, inainte de experiment, in timpul acestuia - din zece in zece zile - si la cateva luni dupa finalizarea testului. Au fost efectuate analize de sange, urina, probe de efort, controlul inimii, neurologie, examen psihologic.
Dincolo de toate cifrele, se remarca faptul ca "organismul a functionat normal, iar pacientul nu a slabit decat zece kilograme", ne-a spus medicul Anca Gurau. Specialistii au remarcat ca cea mai mare transformare nu a fost de ordin fizic, ci la nivelul psihicului. "Lipsa proteinelor din organism a dus la o atitudine de noncombat, la un dezinteres fata de tot ce este in jur", a conchis medicul.
Efectul acestui exercitiu de vointa s-a resimtit in anii din urma. Ovidiu Harbada ne-a spus ca dupa postul negru a devenit imun la multe boli. Cel mai simplu exemplu este ca nu s-a mai "lipit" de el nici o raceala. Asta dovedeste viabilitatea unor teorii conform carora organismul se poate ajuta singur in combaterea unor boli prin post negru si rugaciune.
Post negru, 40 de zile
Un roman nu a mancat nimic 40 de zile. Dar asta nu pentru ca nu avea bani. A fost un experiment monitorizat de specialistii de la Institutul National de Medicina Sportiva. Ovidiu Harbada a tinut post negru, timp in care nu a baut decat apa. El spune ca in acest fel a vrut sa-si cunoasca limitele biologice. Medicii s-au aratat surprinsi de faptul ca organismul acestui om cu o conditie fizica normala a functionat perfect in timpul unei situatii extreme, fara ca sanatatea lui sa fie pusa in pericol.
Bucuresteanul ….. considera ca a reusit numai datorita rugaciunilor, desi nu se considera "un tip religios". Avem in fata noastra un om absolut normal, la cei 44 de ani ai sai. Vorbeste putin si la obiect. Este licentiat in Economie, casatorit si director economic al unei firme. Despre ceea ce a facut el am aflat de la Anca Gurau, doctor in stiinte medicale in cadrul Institutului National de Medicina Sportiva.
Este pentru prima oara, cel putin in Romania, cand un om tine post negru si este supravegheat medical. Studii similare au fost facute in Canada, Rusia si Japonia, astfel incat specialistii au aratat ca organismul uman are posibilitati inca nebanuite de a rezista in conditii dintre cele mai dure.
Marea incercare a fost precedata de mai multe exercitii, in perioada 1994-1996, timp in care Ovidiu Harbada a tinut perioade mai scurte de post negru, intre sapte si 28 de zile. Apoi a venit 11 ianuarie 1996, cand a inceput exercitiul celor 40 de zile in care mancarea a lipsit total. In acest timp nu a baut decat apa distilata, cel putin doi litri pe zi, pentru absortia toxinelor care erau eliminate de organism. La care se adaugau doua clisme in fiecare zi, tot pentru facilitarea eliminarii toxinelor. "In acea perioada lucram la un institut de cercetare. In primele 20 de zile de post am fost la munca, fara probleme. Unii colegi ziceau despre mine ca sunt nebun. In urmatoarele 20 de zile am ramas acasa, dar nu pentru a sta in pat. Miscarea in aer liber era vitala pentru mine, la fel ca si indepartarea de anturajul care putea sa ma influenteze sa renunt la incercarea mea."
Starea de rau a organismului s-a accentuat in cea de-a 24-a zi a postului. "Ma durea capul, aveam senzatie de voma, o slabiciune a corpului, respiratia devenise greoaie si aveam ameteli, mai ales la miscarile bruste."
Omul care a trait aceasta experienta a facut un contract cu Institutul National de Medicina Sportiva, astfel incat persoana in cauza si-a asumat responsabilitatea totala fata de riscul incercarii prin care urma sa treaca. Ovidiu Harbada a fost supus unor teste medicale amanuntite, inainte de experiment, in timpul acestuia - din zece in zece zile - si la cateva luni dupa finalizarea testului. Au fost efectuate analize de sange, urina, probe de efort, controlul inimii, neurologie, examen psihologic.
Dincolo de toate cifrele, se remarca faptul ca "organismul a functionat normal, iar pacientul nu a slabit decat zece kilograme", ne-a spus medicul Anca Gurau. Specialistii au remarcat ca cea mai mare transformare nu a fost de ordin fizic, ci la nivelul psihicului. "Lipsa proteinelor din organism a dus la o atitudine de noncombat, la un dezinteres fata de tot ce este in jur", a conchis medicul.
Efectul acestui exercitiu de vointa s-a resimtit in anii din urma. Ovidiu Harbada ne-a spus ca dupa postul negru a devenit imun la multe boli. Cel mai simplu exemplu este ca nu s-a mai "lipit" de el nici o raceala. Asta dovedeste viabilitatea unor teorii conform carora organismul se poate ajuta singur in combaterea unor boli prin post negru si rugaciune.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
